Volumul celor doi autori nu este doar o suită de articole despre Piatra – Neamţ publicate prin revistele şi periodicele vremii, aşa cum ar putea părea unui cititor grăbit care examinează întâi cuprinsul unui tom.

Este o carte de iubire despre această urbe, cântată, alintată cu cele mai măgulitoare epitete şi comparaţii: „Corona Moldovei”, „Perla Carpaţilor”, „oraşul cu împrejurimile imediate cele mai pitoreşti”, „oraş ca o stea cu trei raze” etc.

După un vibrant Cuvânt înainte semnat de prof.univ.dr.  Ioan Scurtu, intrăm în structura cărţii, împărţită judicios în şase capitole: Istorie, Învăţământ, Personalităţi, Cultură, Religie, Varia.

Cartea  cuprinde adevărate studii comparatiste, cum e cel privind dezvoltarea demografică, momente faste şi nefaste ale oraşului, cum ar fi surparea muntelui Cozla sau „eclararea”  oraşului Piatra Neamţ,  evenimente istorice cum ar fi vizita domnitorului Al. I. Cuza, vizita regelui Carol I la Piatra Neamţ sau aniversarea Semicentenarului Unirii din 1859, prezentări ale unor personalităţi născute sau adoptate de urbe: Gheorghe Asachi, Alecu Russo, Nici N. Albu, Calistrat Hogaş, V. A. Urechea, generalul Nicolae Dăscălescu, Constantin Mătase, Vasile Bogrea, Alexandru Blancfort, Leon M. Bogdan, Dimitrie Lalu, Vasile A. Trifu, Aurel Băeşu, Elena Cuza, personalităţi care s-au ocupat de anumite aspecte ale oraşului sau l-au descris precum Simion Mehedinţi sau Petre Poni.

Este povestită istoria unor instituţii, clădiri, monumente precum Şcoala primară nr. 1 de fete, Şcoala normală de băieţi Gh.Asachi, Muzeul regional de arheologie, Casa naţională Regina Maria, statuia lui Mihail Kogălniceanu, Biserica Sfântul Ioan Domnesc, Schitul Doamna, spitalul din Piatra Neamţ, prima fabrică de hârtie din Moldova etc.

Evenimentele sunt grupate nu doar tematic,  ci sunt aranjate şi cronologic. Anul 1395 este trecut  ca an de referinţă întrucât apare într-un act emis de Sigismund de Luxemburg la 30 ianuarie 1395, dar există cel puţin două date mai vechi de atestare. Ştim că în 1980 Piatra Neamţ a sărbătorit cu fast 2000 de ani de la antica Petrodavă, după cum aşa cum o arată chiar autorii, Piatra apare şi în lista  oraşelor moldovene de la 1387-1392, dar probabil s-a considerat că e vorba de o datare prea largă…

În paginile cărţii oraşul apare viu, respiră, creşte, apar multe legende, dar şi documente emoţionante, unice. Stema oraşului ni-l prezintă deja ca municipiu, întrucât coroana murală are cinci creneluri, (un crenel pentru comună, trei creneluri pentru oraş, cinci pentru municipiu, şapte pentru un municipiu reşedinţă de judeţ). Culoarea roşie, prima culoare heraldică, cea mai nobilă, a primit-o în 1864, ca toate oraşele moldoveni, o mică recompensă de la Cuza-Vodă pentru faptul că Bucureştiul fusese ales să fie capitala Principatelor Unite.

Sunt corectate unele afirmaţii eronate emise de-a lungul timpului, cum ar fi povestea cu sigiliul oraşului, dar V.A. Urechea a lămurit definitiv problema.

Cartea beneficiază de mai multe planuri ale oraşului (PUD-uri şi PUZ-uri), precum şi un număr important de cărţi poştale vechi din colecţia ing. Viorel Nicolau, oferindu-ni-se o imagine romantică, dar exactă despre ceea ce era oraşul în urmă cu un secol, de exemplu.

Aşteptăm cu interes un al doilea volum care să acopere perioada 1950-2018, perioadă în care s-au petrecut cele mai multe schimbări ale imaginii municipiului de la poalele Pietricicăi.

Urbea Piatra în oglinda vremii este utilă atât pentru administraţia pietrenă, cât şi pentru alte instituţii precum teatrul, bibliotecile, şcolile, alte instituţii de cultură şi desigur tuturor celor interesaţi de acest oraş atât de lăudat pe drept.

Ana BIANU-COLŢESCU