Aforisme – 28 aprilie 2015

cer-cu-stele-2015-04-28Maxima zilei: Cerul înnoptat e singura iluzie perfectă: stelele  sunt atât de apropiate unele de altele, încât ai insomnii de teama că s-ar putea ciocni unele de altele.


A abdica înseamnă adesea a renunţa la ceea ce nu ai avut niciodată.

A folosit toate cuvintele din opera lui Dante. A rezultat Divina tragedie. Adică nisip de litere.

Ai grijă la urmele pe care nu le-ai făcut încă. Cele făcute s-au şters.

Arăta ca barba unui profet: încâlcită.

Caritatea nu trebuie confundată cu calitatea.

Când văd un om beat, realizez două lucruri: că pământul pluteşte pe apă şi că omul e permanent într-un echilibru fragil.

Cine rezistă ispitei doarme sau e mort.

De multe ori şansa de a deveni nemuritor e dată de faptul că ai murit mai repede decât ar fi fost firesc.

Din păcate limbile unui ceas arată prea multe direcţii.

Dumnezeu e tragic, fie şi pentru că trebuie să suporte adoraţia tuturor.

Evită uşile deschise. Uneori în spatele lor se ascunde o crimă, un jaf sau o femeie prea grăbită.

Fapta poate muri oricând, cuvântul faptei niciodată. Pe asta se bazează de fapt gloria.

Femeia se aseamănă cu o stea: străluceşte şi e la fel de misterioasă, de tainică, de neatins şi de plină de promisiuni.

Frumuseţea stârneşte admiraţie, urâţenia – râsul. Nu mă credeţi? Strâmbaţi-vă puţin!

Încă nu se ştie care este starea alotropică a sufletului.

Libertatea înseamnă, paradoxal, o sumă de datorii.

Literatura e formidabilă: într-o carte şi un criminal în serie poate fi un erou.

Lucrurile simple sunt cele mai complicate. La ele ajungi cel mai greu.

Natura are o memorie teribilă. Numai aşa a putut supravieţui milioane de ani.

Ne cred că a fi sau a nu fi sunt cele mai dilematice verbe. Un exemplu: a avea şi nu a avea.

Nimeni nu te poate umili, cu excepţia ta.

Nu te închina la zei păgâni, dar nici nu îi denigra. Nu se ştie niciodată…

Oare în rai ai voie să înjuri? Şi dacă nu, ce faci când îţi dai din greşeală cu ciocanul peste degete?

Omul fără ambiţii e ca un contur fără umbre.

Orice clasificare lasă în afara sa tot ceea ce nu îi convine.

Pământul e atât de greu din cauza umbrelor: a celor care au fost, sunt şi vor fi.

Pentru un sărut, ai nevoie de două buze, două mâini şi doi ochi. Aceştia din urmă trebuie să fie larg închişi.

Personalitatea se formează cam de pe la cinci ani şi se deformează cam de pe la optzeci şi cinci de ani.

Poezia pură e ca apa distilată: e perfectă, dar nu are gust.

Prietenia transformată în dragoste e infinit mai periculoasă decât dragostea transformată în prietenie.

Progresul cere revoluţii. Implementarea progresului cere însă calm social.

Războiul este răul multiplicat la puterea diavolului.

Religiile sunt blânde, dar practicanţii lor pot fi fanatici.

Restul arată înţelepciune şi prudenţă sau, dimpotrivă, neştiinţă şi nehotărâre.

Roagă-te lui Dumnezeu să te ignore, nu să te ajute.

Robul nu poate fi egoist, pentru că nu are nimic, pentru că nu poate avea nimic şi pentru că nu ar avea nici un rost să aibă ceva.

Să ne consolăm cu ideea că omul e totuşi creaţia lui Dumnezeu.

Se spune că un elefant se sperie de un şoarece. Vă asigur că şi reciproca e adevărată.

Soţul supravieţuitor nu este decât un naufragiat pe o insulă pustie, fără speranţa unei salvări.

Strugurii nu sunt atât de acri cum afirmă vulpea, dar nici atât de dulci cum cred eu.

Sunt convins că orice pictor poate fi un poet onorabil.

Şi natura are un stil al ei. Din păcate, artiştii şi savanţii nu reuşesc însă să îl definească încă destul de precis.

Tancul e o armă perfectă, întrucât e şi scut şi spadă (din gândirea unui general).

Tăcerea lui era un superb anacolut.

Toţi eroii sunt tragici, dar cel mai tragic dintre ei e cel care rămâne în viaţă.

Un critic e mai cult decât artistul şi mai puţin talentat decât el.

Un mort înviat e un lucru rar. Un viu înviat e un lucru şi mai rar.

Unde se termină adevărul poate începe înţelepciunea.

Unele legi sunt făcute pentru a fi respectate, altele pentru a fi încălcate. Desigur cele din urmă sunt cele mai numeroase.

Versul ţine cont de ritmul cardiac al inimii poetului, aşa cum mulsul electric ţine cont de ritmul cardiac al vacii.