Aforisme – 14 mai 2015
Maxima zilei: Dacă aş pierde printr-un cataclism oarecare imaginaţia, m-aş prăbuşi undeva foarte jos pe scara vertebratelor.
A fi însurat înseamnă a fi încătuşat cu o cătuşă de aur: inelul.
Adevărul este indiferent la timp şi spaţiu. Adevărul nu se poate prescrie.
Atunci când spargi un ou, nu fii sigur că vei găsi înăuntru un pui.
Banii, ca orice lucru din natură, sunt buni atâta timp cât se pot înmulţi.
Ca să ajungi la mijloc, trebuie să treci de margine.
Ca să nu greşeşti, caută cel puţin trei soluţii, dar opreşte-te la prima la care te-ai gândit. Îţi respecţi astfel intuiţia şi nu poţi fi acuzat că nu ai căutat mai multe posibilităţi.
Câţi oamenii mai ştiu cum se numesc cele patru camere ale stomacului vacii?
Cel mai grav lucru e că, din când în când, mă plictisesc şi de mine însumi.
Cheia de biserică e inutilă, întrucât o biserică nu se închide niciodată.
Cine îl are tot timpul pe Dumnezeu pe buze, ori e bigot, ori e unealta Diavolului.
Cine nu are prieteni, nu are nici duşmani. Şi asta pentru că un prieten îţi poate deveni oricând duşman şi, dacă nu ai prieteni, înseamnă că eşti singur. Iar dacă eşti singur nu poţi avea decât un singur duşman: pe tine însuţi.
Comerţul seamănă cu o polenizare încrucişată.
Coperta unei cărţi poate fi la fel de înşelătoare ca faţa unui om.
Coroana e adesea mai bună la dinţi, decât la cap.
Dacă aş pierde printr-un cataclism oarecare imaginaţia, m-aş prăbuşi undeva foarte jos pe scara vertebratelor.
Distilează-ţi gândurile şi vei obţine întotdeauna esenţele.
Dumnezeu a gândit lumea asta imperfectă, dar perfectibilă. De aceea l-a pus pe om să şi muncească.
Dumnezeu e mare pentru că îl iubeşte şi pe cel care ar trebui să-l urască.
E nobil nu cine e nobil, ci acela care face fapte nobile.
Există totuşi o ubicuitate a ideilor.
Faptele par întotdeauna de necontestat, iar ideile sunt întotdeauna contestabile. De aceea se fac atâtea erori judiciare şi omenirea înaintează atât de greu.
Femeia mănâncă pentru plăcerea ei, se îmbracă pentru plăcerea bărbaţilor şi pentru neplăcerea femeilor şi se dezbracă pentru plăcerea altuia.
Fericit e acela care nu se schimbă în timp, dar poate trăi toate vârstele omului la alte vârste decât cele cronologice.
Înţeleptul nu are niciodată destul timp, iar prostul are întotdeauna prea mult timp.
Înţeleptul nu se plictiseşte niciodată.
La o călugăriţă, perlele se transformă în lacrimi şi lacrimile în perle.
Legile prea aspre sau prea blânde sunt foarte rar respectate. De aceea sunt atât de rare condamnările la moarte şi achitările.
Limitele tale sunt întotdeauna dincolo de ce crezi tu despre ele, adică mai mari.
Morala nu este o dresură a unui tigru, ci plăcerea de a vedea cu toţii acel animal superb nu în cuşcă, ci în libertate.
Mulţi sunt uimiţi de câte lucruri ştiu, dar foarte puţini de cum le leg între ele.
Nu există modele negative.
Nu oricine are inimă, are şi suflet.
Nu poţi fi înţelept şi în somn.
Nu pune niciodată, după o propoziţie, punct…
Numai senzaţiile pot crea senzaţionalul. (din gândirea unui copil)
Oamenii trufaşi pot fi umiliţi cel mai uşor.
Opera de artă poate fi creată în colectiv, critica de artă e însă o aventură individuală.
Orice face un om împotriva naturii se întoarce ca un bumerang asupra sa.
Orice groapă e o fereastră spre cer.
Pentru virtute e nevoie de educaţie, pentru vicii nu.
Scapi de duşmani nu prin luptă, ci lăudându-i. Niciunul nu-ţi va rezista până la urmă.
Soarele luminează diferit, întunericul e acelaşi pretutindeni.
Spovedania va dispărea nu atunci când omul nu va mai fi religios, ci atunci când nu va mai avea ce povesti.
Şarpele nu naşte mătănii.
Şi monumentele îşi au soarta lor.
Teoriile sunt întotdeauna exacte. Doar rezultatele pot fi aproximative, contradictorii, îndoielnice, nesemnificative. Asta, ori de câte ori nu ne convin.
Timpul este mortarul şi mortalul vieţii.
Timpul şterge orice, dar cel mai adesea le vopseşte sau le patinează.
Un copil a bandajat picioarele unei pisici. Pisica nu-l mai zgâria, dar nici nu mai prindea şoareci.
Urechea cu cercei de aur nu aude mai bine decât una fără cercei.
Zvonul ne nelinişteşte profund, conştiinţa – mult mai puţin, iar fapta, deloc.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.