Aforisme – 5 iulie 2015

2015-07-05-aforsimeMaxima zilei: Curcubeul nu poate fi pictat convingător de nici un mare maestru al artei. Dar e pictat uşor de orice copil care a descoperit o cutie cu culori.


Curajul este o inconştienţă lucidă.

Curbele de sacrificiu sunt întotdeauna ascuţite, nu rotunjite.

Curcubeul mi s-a părut întotdeauna destins, deşi pare prizonier.

Curios cât de mult seamănă viitorul cu trecutul, atunci când idealizăm. Noroc că avem prezentul care e auster.

Curios sau nu, depui acelaşi efort pentru a convinge un înţelept sau un prost. Numai plăcerea e alta.

Curios, dar adesea găsesc lucruri pe care nu le caut.

Curios, nu putem refuza o ştire, dar îi putem nega înţelesul.

Cutezanţa stă la baza oricărei descoperiri geografice.

Cuvântul dat e cel mai preţios lucru din lume. Oricât de mult ai pierde, nu-ţi lua cuvântul înapoi. Vei avea astfel respectul celorlalţi, dar în primul rând al tău.

Cuvântul de onoare se dă foarte rar şi se respectă întotdeauna. Fără cuvânt nu eşti nici măcar demn de dispreţ.

Cuvântul e cel mai puternic lucru din lume. Nu scapă de el nici Dumnezeu, nici Diavolul, deşi amândoi încearcă să se ascundă după alte nume.

Cuvântul e linsul unui animal şi mângâierea unui zeu.

Cuvântul e prăbuşirea mea, în Sine.

Cuvântul e sunet, semn, simbol, scris, sinestezie (legea celor 5 S)

Cuvântul greşeală ar trebui să fie defectiv de singular, întrucât niciodată o greşeală nu rămâne singură.

Cuvântul nu devine faptă, dacă nu trece prin gând şi spirit.

Cuvântul poate fi un adevărat panaceu. Depinde de doză.

Cuvântul spus e refuzul altei rostiri.

Cuvântul spus, în alt cuvânt apune.

Cuvintele au adesea şi ele arbore genealogic. Din păcate acesta e retezat brutal de etimologi.

Cuvintele nu produc carii, dar te pot face să-ţi pierzi toţi dinţii.

Cuvintele nu se tocesc prin folosinţă, ci se ascut.

Cuvintele pot fi mai materiale decât faptele. Dar nu întotdeauna.

Cuvintele rostite într-o viaţă de cineva întrec cu mult cuvintele dintr-o enciclopedie în zeci de volume.

Cuvintele sunt atât voce, cât şi ecou. E imposibil ca cineva să nu fi spus înaintea ta, cuvintele tale.

Cuvintele sunt imaginile, dar şi marginile sufletului.

Cuvintele sunt încăpăţânate, dar fidele: ies pe gură, dar se întorc imediat prin urechi.

Cuvintele sunt petale de timpuri,/ Ciudate-n irizate, blânde culori.

Cuvintele sunt roiuri mari de fluturi.