ACTUL III

ARIAN 7: Descoperirea inscripţiilor pe os a fost pentru noi un fapt ştiinţific excepţional, fără precedent. Am înţeles că, în afara noastră, există şi o altă lume, poate lumi, extrem de interesante, dotate cu inteligenţă… Lumi comparabile cu a noastră… Totuşi unele afirmaţii ni se par dure, inacceptabile. Ne-am gândit să vă propunem această reuniune la nivel înalt pentru a lămuri lucrurile, pentru a încerca să găsim soluţii reciproc avantajoase…

SCHELET 1: Vă mulţumim pentru această invitaţie. Faptul că nu aţi ştiut de noi, de existenţa noastră, că noi suntem o alternativă a voastră, o altă lume nu vă absolvă de abuzurile, uneori chiar crimele care s-au comis împotriva noastră. Şi încă ceva: scuzele nu pot scuza! Acceptând să participăm la această reuniune la cel mai înalt nivel, am venit şi cu un set de propuneri minimale, fără de care nu putem vorbi de coexistenţă paşnică, de relaţii de colaborare. Colegii mei vă vor prezenta acest set de propuneri, repet minimale.

ARIAN 6: Vă ascultăm.

SCHELET 2: În primul rând cerem reabilitarea tuturor scheletelor. Ele aparţin unor personalităţi ilustre, intrate de multă vreme în istoria ştiinţelor şi a artelor, în istorie în general.

ARIAN 5: De acord. Cererea mi se pare îndreptăţită.

SCHELET 2: De asemenea, ţinându-se cont de importanţa sistemului osos, cerem ca acesta să fie inclus ca materie obligatorie de examen…

ARIAN 7: Este deja – pentru unele profile…

SCHELET 3: Pentru toate profilele!

ARIAN 6: Vom studia problema… nu ni se pare imposibil…

SCHELET 4: Perfect. Dorim, de asemenea, ca scheletele sau părţi din schelete, oasele în general să fie tratate cu respect. De exemplu: scena cu craniul lui Yorick din Hamlet va fi cenzurată; am discutat şi cu autorul şi e şi el de acord cu acest lucru. Dorim ca femurele încrucişate şi craniul să nu mai fi considerate simboluri ale morţii… Folosirea acestor însemne de către piraţi… întreprinderi energetice sau chimice să fie interzisă.

ARIAN 6: Piraţi au fost, piraţi sunt încă… Toate societăţile au avut de luptat cu piraţii, inclusiv noi… Cu întreprinderile e mai simplu…

ARIAN 5: Cred că e o propunere de bun simţ… nu avem nimic împotrivă!

SCHELET 1: Osteoporoza şi reumatismul vor fi considerate programe de sănătate prioritare…

ARIAN 6: De acord. Vom găsi fonduri…

SCHELET 1: Se interzice tortura…. acţiunea brutală asupra oaselor… trasul pe roată… Procust va fi declarat duşman al umanităţii… cel mai mare criminal al tuturor timpurilor…

ARIAN 6: Tortura a fost interzisă prin lege… organică.

SCHELET 1: Avem informaţii că se mai practică încă. Vor fi scoase din dicţionare şi din tratate expresiile legate de schelet, de os – care ar putea fi considerate jignitoare…

ARIAN 7: La ce vă referiţi?

SCHELET 2: Consultaţi dicţionarele!

ARIAN 7: Pînă acum văd că aţi venit cu un set complet de revendicări. Un dialog presupune însă şi altceva. Poate că avem şi noi revendicări. Dar cred că principala problemă care ar trebui să ne preocupe ar fi salvarea umanităţii. Niciodată pământul nu a fost mai aproape de colaps.

SCHELET 2: Bine. Atunci vă ascultăm. Aveţi soluţii?

ARIAN 6: Avem mai multe soluţii. Prima dintre ele ar fi clonarea. După cum ştiţi o cantitate semnificativă de ADN se găseşte şi în oase. Putem încerca clonarea tuturor scheletelor.

SCHELET 2: Şi ce vor fi clonele? Tot schelete?

ARIAN 6: Mda, aici ar fi o problemă. Vă propunem o scurtă pauză, timp în care vom studia presa. Au început într-o locaţie necunoscută tratativele aeriano-pământene. Ăştia sunt stilişti… adică pe stil vechi… Contemporanul scrie: Tratativele ariano-pământene continuă. Parcă ar vorbi de rachete sol-aer. Credem că se va impune soluţia: un pământ – două sisteme. Ca întotdeauna, presa ştie rezultatul discuţiilor care n-au avut încă loc.

SCHELET 3: Sunt curios de unde au aceste informaţii. Am fost asiguraţi că tratativele se desfăşoară în cel mai profund… secret!

ARIAN 6: Se va discuta probabil şi problema oceanului planetar şi a limitelor juridice şi fizice ale acestuia. Aici mărturisesc că nu prea înţeleg. Un segment important al discuţiilor îl va constitui propunerile privind colaborarea economică, ştiinţifică şi culturală.

SCHELET 3: Dar despre restitutio in integrum de ce nu se scrie nimic? Fantomele, stafiile, spectrele revendică peste 240000 de castele, aproape un milion de case, mii de păduri, sute de mii de mlaştini…

ARIAN 6: Au dovada actului de proprietate?

SCHELET 3: Ce dovadă le-ar mai trebui decât aceea a devenirii lor? Crimele atroce care s-au produs, asasinatele odioase – nu sunt dovezi suficiente? Fantomele nu au venit de undeva. Ele au fost acolo dintotdeauna.

ARIAN 6: Credeţi că îşi vor revendica şi titlurile?

SCHELET 3: …De proprietate? Desigur!

ARIAN 7: Nu! Mă gândesc la titlurile nobiliare: împăraţi, împărătese, ţari, ţarine, regi, regine, prinţi, prinţese, conţi, contese, viceconţi, vicecontese, baroni, baronese, marchizi, marchize…

SCHELET 3: Eu nu prea le am cu titlurile… Marchiza e cea care a locuit într-o marchiză?

ARIAN 7: Nu, categoric nu.

SCHELET 3: Noi sfidăm orice ierarhie. Suntem împotriva oricărui sistem piramidal. Noi suntem o societate orizontală…

ARIAN 5: Atunci va fi mai greu cu restituirile. Proprietăţile… cel puţin o perioadă lungă de timp… au fost legate direct de titluri. Şi invers.

SCHELET 3: Cred că am înţeles. De aceea au izbucnit revoluţiile burgheze.

SCHELET 1: Suntem pentru coexistenţă paşnică. De aceea vă ascultăm cu interes revendicările.

ARIAN 6: În fond deosebirile dintre noi nu sunt esenţiale. Am citit undeva că există deosebiri importante şi între bărbat şi femeie. (râsete) (enervat) Mă refer la alte deosebiri, nu neapărat la cele legate de sex.

SCHELET 1: Vă rugăm să continuaţi.

ARIAN 6: Principalele noastre revendicări sunt legate de părţile moi… (râsete) să le spunem organe. Am vrea să fim sprijiniţi …

ARIAN 5: …ca părţile noi să devină mai tari ? Colega!

SCHELET 1: E bine că dialogul se desfăşoară într-o atmosferă destinsă…

SCHELET 4: …şi distinsă!

ARIAN 6: Am dori să fim sprijiniţi cu unele studii asupra părţilor moi ale organismului. Avem nevoie de contribuţia unor savanţi schelete…

SCHELET 4: Suntem încântaţi să putem colabora…

ARIAN 6: De asemenea am dori să fim împreună de acord cu faptul că creierul este o formă superioară de organizare a materiei, expresia propriei ei genialităţi.

SCHELET 4: Trebuie să medităm. Dacă important e ceea ce rămâne după noi, atunci credem că osul e forma perfectă de organizare a materiei.

ARIAN 7: Nu înţeleg.

SCHELET 4: Osul aparţine tuturor regnurilor cunoscute. El are duritatea pietrei. Conţine mult calciu şi cu respect să amintesc că scheletele coralilor au ridicat insule. Adică e vorba de un proces natural reversibil. Un poet inspirat spunea despre craniu: e preaperfecta piatră a melancoliei. Osul are ceva şi din regnul vegetal. Are aparenţa unei crengi, are elasticitatea şi flexibilitatea unei crengi. El sprijină regnul animal. E atât de important încât chiar lumea animală se împarte în două: vertebrate şi nevertebrate.

ARIAN 7: Mă rog, putem discuta mult pe această temă.

SCHELET 4: Până şi insectele au schelet, e drept extern, chitinos…

ARIAN 5: Cred că ar trebui să ne întoarcem la problemele comune, cu caracter general…

SCHELET 2: Aţi propus o soluţie pentru salvarea umanităţii, pentru reunificarea lumilor noastre.: clonarea. Venim cu o contrapropunere. Nu vă propunem salvarea umanităţii, ci eternizarea ei.

ARIAN 6: Cum anume?

SCHELET 2: Transformarea arienilor şi a scheletelor în statui.

ARIAN 6: Nu înţeleg.

SCHELET 2: Statuia ar fi copia fidelă, tiparul psiho-fizico-somatic al unui arian. Va fi turnată din beton pe un schelet metalic. În acest fel, pentru generaţiile viitoare, lumile noastre vor părea, vor apărea înfrăţite, legate indestructibil…

ARIAN 7: Glumiţi desigur.

SCHELET 2: Deloc. Voi arienii sunteţi obsedaţi de unicitate. E ridicol din punct de vedere al eternităţii, al universalului. Sunteţi obsedaţi de propriile voastre imagini. Statuile v-ar satisface şi acest pentru noi de înţeles capriciu. Nu deosebirile, ci asemănările ne unesc. Gândiţi-vă la atitudinea voastră faţă de monştri. De ce îi respingeţi, îi distrugeţi, îi marginalizaţi. Pentru că sunt prea personali, prea diferiţi de voi. Noi, pământenii am renunţat demult la asemenea obsesii şi ambiţii. Scheletul este esenţializarea dimensiunii fizice a omului. Un mare schelet, nu mai reţin dacă da Vinci sau Michelangelo spunea că o statuie este un bloc de marmură din care a fost înlăturat ce este de prisos. Acum renunoaşte că nu şi-a dus gândul pînă la capăt. Un schelet este o statuie din care a fost înlăturat tot ce mai era de prisos.

ARIAN 7: Aş putea considera asta drept o jignire…

SCHELET 2: Nu e cazul. Nu asta a fost intenţia mea. Vi s-a propus soluţia statuii. Este deja din partea noastră un compromis istoric. Dar trebuie să recunoaştem că statuile coexistă amiabil cu noi în pământ.

ARIAN 5: Mă întreb dacă aţi visat vreodată…

SCHELET 2: Noi visăm tot timpul…

ARIAN 5: Şi acum?

SCHELET 2: Bineînţeles.

ARIAN 5: Aş putea… nu cer prea mult dacă v-aş ruga să-mi povestiţi visul pe care îl visaţi acum?

SCHELET 2: Acum mă urc pe o scară. Eu sunt craniul meu şi craniul meu vrea să urce o scară. Fuşteiele sunt femure tibii… oase lungi. Sunt un copac al tristeţii. Eu nu simt tristeţea dar tot ce mă înconjoară suferă de tristeţe. Copacii gem, e atâta tăcere în jur că se aude iarba crescând. Craniul meu a ajuns la capătul scării. Cineva mă aşteptă cu un sceptru sau un ciomag sau un femur. Acum sunt pentru câteva clipe un schelet perfect. Ceva mă loveşte şi craniul meu se rostogoleşte în iarba sunt vinovat pentru că am ajuns pe celălalt tărâm urc din nou scara dansând… voi păşiţi… mergeţi… noi dansăm întotdeauna…

ARIAN 5: Îmi exprim o nedumerire. Ce s-ar putea spune atât de mult despre schelete? S-au formulat altfel: credeţi că scheletele au lăsat ca semn, ca simbol amprente de neşters în istoria umanităţii?

SCHELET 1: Răspund direct acestei Provocări, folosindu-mă chiar de materialul clientului. Apuleius ne povesteşte că pe timpul lui circulau sigilii şi statuete figurând schelete pentru a putea fi folosite în magie. Scheletele erau considerate imagini ale lui Mercur, zeu psihopomp, mesager al zeilor, cel care putea coborî şi reveni oricând din infern. Petronius în celebrul său Satyricon vorbeşte de un schelet de argint cu articulaţii mobile care era adus la banchete pentru că simboliza moartea, scurtimea vieţii. Astfel la vederea lui convivii erau incitaţi să se bucure intens de clipele efemere ale plăcerii. Mai târziu alchimiştii foloseau scheletul pentru imaginea negrulşui, a demonului, preludiu al descompuneri şi implicit al transformărilor. Scheletul simbolizează cunoaşterea celui care trece de pragul necunoscutului, dincolo de moarte, cucerind teritoriul tărâmului de dincolo…

ARIAN 7: Convingător.

SCHELET 1: Fiecare falangă are semnificaţia ei, valoarea ei numerică, sunt simboluri ale vieţii, morţii, al puterii, vorbirii, forţa fizică şi cea mentală…

ARIAN 7: Absolut impresionant…

SCHELET 1: Un os, luz este sâmburele nemuririi… S-au scris pagini nemuritoare despre schelete. Iată cum sună o poezie contemporană: „acest râu nu este decât scheletul unui peşte / enorm / străbătut de miliarde de peşti mai mărunţi / până când carnea sa devine străvezie / acest picior de pod este osul amar al / peştelui enorm/această undiţă este nervul meu absolut / infailibila momeală a peştilor mai mărunţi / „muşcaţi / muşcaţi din mine până când voi deveni şi eu / străveziu” / acest om nu este decât scheletul unui râu/

ARIAN 7: Emoţionant.

SCHELET 3: Am putea vorbi zile întregi despre fildeş, despre dinte, armă de atac şi de apărare, lacrima nemuririi, despre claviculă. Ce este altceva clavicula lui Solomon decât o cheie a universului, cheia magicienilor…(ironic) fără craniu, creierul nu ar fi decât o ciupercă extrem de perisabilă…

ARIAN 6: Să plecăm de la o ipoteză, folosind metoda reducerii la absurd. Ce s-ar întâmpla dacă tratativele noastre ar eşua, dacă între noi ar începe un război?

SCHELET 2: Ar veni apocalipsa. Dar nu de sus, din aer, ci de jos, din pământ. Putem produce cutremure, putem provoca erupţii, incendii devastatoare, inundaţii catastrofale. Pământul se va usca, se va zbârci ca un obraz posomorât şi bătrân şi va muri… sau va fi acoperit de ape. Nu ştiu dacă vom distruge viaţa, poate că vor supravieţui unele specii de insecte, dar sigur voi, arienii veţi pieri până la unul. Nu ne dorim acest lucru, dar dacă provocările de care am amintit vor continua, vom fi obligaţi să ne apărăm şi apoi să atacăm. Propunem o pauză tehnică…

Lucian Strochi