Maxima zilei: Trecutul nu trebuie zădărât ca un câine, ci mângâiat ca o pisică.

Totul începe prin a fi imperfect, devine perfectibil şi uneori ajunge perfect. Este istoria pe scurt a unei statui.

Totul se poate negocia, dar nu orice lucru se poate impune.

Totul se supune timpului. Inclusiv timpul.

Totul tinde să devină sferă cu timpul. Inclusiv timpul.

Toţi avem şanse, dar numai unii reuşim să le valorificăm.

Toţi cei care fac reclamă la un produs se declară prietenii mei. De ce oare?

Toţi parvenim: unii prin protecţie, alţii prin trădare, unii prin muncă, alţii prin inteligenţă.

Toţi plătim iubirii o arvună.

Toţi se pretind victime, nimeni nu se vrea călău. De ce oare? Pentru oricine a doua ipostază e mult mai convenabilă şi chiar profitabilă.

Toţi se ruşinează de goliciune trupească şi nimeni de cea sufletească.

Tradiţia înseamnă în primul rând modernitate, progres, noutate. Numai aşa aportul generaţiilor care vin poate fi deplin.

Traducerile pot fi adesea mai bune decât originalul, dar au un defect: nu sunt originalul.

Traficul de influenţă e foarte periculos: are curbe prea strâmte şi nu are semne de circulaţie de avertizare.

Tratează dorinţele altora ca pe propriile tale dorinţe.

Trădarea e inodoră, incoloră, nu şi insipidă.

Trădătorul este urât de toţi, în măsura în care e dorit de toţi. Sau altfel spus: ce ne-am face fără puţină trădare?!?

Trăim atât de mult în virtual, încât în curând orice realitate va fi mai preţioasă decât diamantul.

Trăim mereu aceeaşi moarte.

Trăim mereu într-o poveste.

Trăim prin aproximaţii, nu prin exactităţi.

Trăind, a trebuit să mă obişnuiesc cu faptele vieţii şi cu ideile despre moarte.

Trebuie să acceptăm ideea că cele mai multe idei trăiesc foarte bine şi fără noi.

Trebuie să credem în virtual: viteza gândului întrece cu mult viteza luminii, ultimul corp material care are viteză.

Trebuie să fii crud cu tine şi lilial cu alţii şi atunci vei fi fericit.

Trebuie să înveţi să asculţi un om, pentru a putea apoi să comanzi o mie de oameni.

Trebuie să ne apărăm verbele şi proverbele. Numai ele pot vorbi despre noi.

Trebuie să recunoaştem că uneori o muscă e mai sâcâitoare ca o nevastă. Dar şi reciproca e valabilă…

Trebuie să te găseşti, înainte să te regăseşti.

Trecutul nu poate fi albit, dar se poate dilua în puţină apă caldă.

Lucian Strochi