Aforisme – 26 septembrie 2015

2015-09-26-aforismeMaxima zilei: Unii scriu cărţi pentru că au ceva de spus, alţii pentru că au ceva de ascuns. Unii scriu cărţi pentru a se pedepsi, alţii pentru a li se reduce pedeapsa.

Uneori şi rima poate ucide.

Uneori tăierea unui cuvânt poate fi benefică. De exemplu: descalificat şi des calificat.

Uneori te simţi mai liber dincolo de gratii decât în afara lor. Depinde de cine te urmăreşte.

Uneori te trădează nu doar vocea, ci şi respiraţia.

Uneori, a lua pe cineva la braţ înseamnă şi a-l lua în braţe.

Uneori, nimic nu pare mai de necrezut ca adevărul gol.

Unii acceptă să fie pioni cu gândul că în ultimă instanţă, un pion se poate transforma în orice. Mai puţin în rege.

Unii au cap numai ca să nu-i plouă în gât (auzită)

Unii au o memorie formidabilă: îşi amintesc şi ceea ce nu li s-a întâmplat.

Unii au treabă, alţii se află în treabă. Reţineţi că nu am spus nimic despre politicieni.

Unii care au urechi, nu aud. Alţii care nu au urechi, aud prea bine.

Unii cred că nu e bine să vorbeşti de Diavol atunci când vorbeşti de Dumnezeu. Nu înţeleg că plusul nu poate exista fără minus.

Unii intelectuali se dau cu puterea afirmând că, de fapt, o subminează din interior.

Unii îşi aduc aminte de Dumnezeu numai când înjură.

Unii îşi propun să fie copii toată viaţa. Şi din păcate pentru ei şi pentru alţii, uneori reuşesc.

Unii morţi încep imediat să miroase a celebritate.

Unii nu mai citesc deloc, pentru că au auzit că cultura corupe sau anulează adevărata personalitate.

Unii oameni hibernează în plină vară.

Unii oameni vorbesc mai mult în somn decât în timpul zilei.

Unii rămân în istorie, alţii în mit. Alţii nici măcar în amintirea cuiva.

Unii se feresc de cultură, pretinzând că prin cultură îşi pierd naturaleţea.

Unii se tem de moarte – care nu durează decât o clipă şi nu se tem de viaţă – care durează miliarde de secunde.

Unii se tem de pensie nu pentru că îmbătrânesc, ci pentru că nu ştiu cine le va asigura pensia.

Unii se tem de trecut, alţii de viitor. În realitate ar trebui să ne temem doar de prezent.

Unii sunt înspăimântaţi nu de moarte, ci de faptul că dincolo de ea se străvede o nouă viaţă.

Unii transformă opiniile libere în norme obligatorii.

Unii trăiesc starea de veghe, alţii starea de zeghe. Unii din cauza sărăciei, alţii din cauza bogăţiei.

Universul e infinit. Pot fi de acord cu tine, dar de unde eşti atât de sigur de asta?

Universul e un imens candelabru.

Lucian Strochi