Aforisme – 27 septembrie 2015
Maxima zilei: Universul s-a născut dintr-o carte, care la început a fost un verset, un rând, un cuvânt, o literă.
Universul nu e nici păgân, nici ateu, nici creştin, ci toate acestea la un loc.
Universul poeziei se află şi el în expansiune.
Ura ar trebui mai mult respectată. Câte pagini de literatură nu s-ar mai fi scris dacă nu ar fi existat ura!
Urâţenia extremă e mult mai bănoasă decât frumuseţea absolută. Nu doar în cinematografie.
Urechile sunt adevăratele amprente de identificare ale omului. Nu există în lume două urechi identice. În plus, testul ADN e mult prea scump…
Urechile sunt mai folositoare decât ochii. Ochii văd la fel, dar urechile ascultă diferit (din gândirea unui copil).
Urechile sunt nişte ochi specializaţi pentru sunete (din gândirea unui elev).
Urmăreşte omul cum se comportă atunci când are de a face cu amănunte, lucruri mărunte şi vei vedea cum arată el în general.
Ursul e un animal ciudat din cauza atitudinii oamenilor: când e ridicat în steme, când e considerat urs gunoier.
Usturoiul şi lămâia sunt printre cele mai eficiente remedii naturiste. Normal: ne trebuie întotdeauna ceva care să ne excite simţurile.
Utilajele, în loc să simplifice muncă, o complică.
Vaca are un stomac confortabil, ca un apartament cu mai multe camere (din gândirea unui copil).
Vai de cel care confundă viitorul cu trecutul. Din păcate, confuzia asta e aproape pandemică.
Văd ceea ce cred, dar nu cred ceea ce văd.
Văd şi mă îndoiesc, aud şi suspin, gust şi refuz, miros şi mă bucur, pipăi şi mă simt fericit. Şi nu sunt nici câine, nici om.
Văzând atâtea mâini întinse spre el, sunt sigur că Dumnezeu zâmbeşte. Uşor stânjenit.
Văzând că femeile au un păr mai bogat decât ei, bărbaţii invidioşi au decretat că abundenţa părului e un semn de degenerescenţă sau un atavism.
Vântul crede: cuvintele sunt petalele timpului.
Vârsta poate explica multe, poate scuza multe, poate ierta multe.
Vârsta unei femei scade în progresie trigonometrică, până când o bunică devine mai tânără decât nepoata ei.
Vâslaşul unei corăbii nu poate povesti mare lucru despre farmecul mării.
Vei învinge dacă vei ierta greşelile greşiţilor, nu şi pe ale tale.
Verbul neputinţei recunoscute: a trebui.
Verdele e mai drept decât negrul. Dar nu şi mai înţelept. (din gândirea unui copac)
Versul de dragoste este săgeata care ţi-a străpuns, cu voia ta, inima.
Versul meu e aripă de înger.
Versul poate fi moale precum mătasea şi tăios precum sabia. Depinde de mâna care l-a scris şi de ochiul care îl citeşte.
Viaţa e un basm, dar nimeni nu ştie cu precizie dacă e Făt – Frumos sau Zmeul. Şi nici Ileana Cosânzeana nu e personajul cel mai demn de încredere.
Viaţa e o alegorie, adică o succesiune de metafore.
Lucian Strochi
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.