Maxima zilei: Omul lui Vitruviu, omul lui Leonardo. Unii vorbesc de perfecţiune. Eu văd doar un om gol, întemniţat într-un cerc şi care, deşi se predă, nu e iertat.

Omul este etalonul naturii. Nu e aşa, dar o spun cei vechi atunci când afirmă că omul e măsura tuturor lucrurilor.

Omul este o sculptură în carne pe care a încercat-o Dumnezeu într-o zi de duminică. Neputând să înțeleagă acest lucru, oamenii i-au spus cărnii lut.

Omul este un animal religios.

Omul este un mezocosmos, amintirea stelei de mare şi nostalgia stelei galactice. Am mai spus-o asta, dar uneori repetiţia e mai importantă decât o primă afirmaţie.

Omul l-a creat pe Dumnezeu; Dumnezeu l-a creat pe om. Nu ştiu care e adevărul, dar oricum e prea multă improvizaţie.

Omul nu e încă pregătit pentru adevăratul zbor.

Omul nu e niciodată fericit, mulţumit, satisfăcut sau sătul. Și cu toate asta supravieţuieşte. Poate şi pentru că realizează că alţii o duc şi mai rău decât el.

Omul nu e o fabulă. Prin urmare nu e obligatoriu să aibă şi morală.

Omul nu e singur. Din fericire şi din nefericire.

Omul poate ajuta natura atunci când aceasta e în pauză de imaginaţie şi o poate corecta atunci când aceasta mai greşeşte. A se vedea tablourile pictorilor şi operațiile chirurgilor.

Omul primitiv se plictisea şi se dădea în leagăn. De aici şi leagănul omenirii (din gândirea unui copil).

Omul provine dintr-o stea (de mare) şi sfârşeşte într-o stea (galactică). De aici şi dorința sa de a avea cât mai multe stele. Pe umăr…

Omul şi Dumnezeu se află într-un raport de inerenţă.

Opera de artă este media aritmetică între agonia artistului şi extazul privitorului.

Opera este acel lucru perisabil care se încăpăţânează să trăiască şi după moartea autorului.

Opreşte trenul pentru a-i cere mecanicului o brichetă pentru a-şi aprinde ţigara. Şi tot el e nemulţumit pentru că mecanicul e nefumător.

Oraşul era atât de pervers, încât şi clădirile venerabile erau somnolente după o noapte de pomină.

Orele astrale ale omului sunt doar câteva clipe din existenţa sa. E adevărat, dar fundamentale.

Orhideea e la origini o plantă parazită, agăţătoare, semn că şi frumuseţea poate avea origini obscure.

Lucian Strochi