De la Nistru pân’ la Tisa³
O iubeam pe Mona Lisa,⁴

 

Prinţesă de Bordemisa,⁵
Cu nud de adeptă Misa.⁶

 

De la Nistru pân’ la Tisa
O iubeam clar pe Larisa,⁷

 

Doldora de carduri Visa.⁸
De la Nistru la Tamisa⁹

 

O iubeam şi pe Clarisa,¹⁰
Goală ca o ţeavă lisa,

 

Vlăstară din conţii Tisza.¹¹
De la Nistru pân’ la Tisa

 

O iubeam şi pe Alisa,¹²
Când la Cannes¹³ şi când la Nisa.¹⁴

 

 

 

De la Nistru pân’ la Tisa
O iubeam pe dalba Risa,¹⁵

 

La umbră de turn de Pisa.¹⁶
De la Nistru pân’ la Tisa

 

O iubeam şi pe Narcisa:¹⁷
Eu timid, iar ea decisa

 

Cu sâni duri, din lemn de tisa.¹⁸
De la Nistru pân’ la Tisa,

 

De la Tisa la Tamisa,
O iubeam pe Mona Lisa…¹⁹

Lucian Strochi

PATRI(ER)OTICĂ¹    GAZEL²       (1)

¹cuvântul patri(er)otica pare a fi cheia care deschide interpretarea acestui gazel. Prin urmare , patrioticul e înlocuit de erotic, iar geografia eroică de una a iubirii fără graniţe, fără frontiere.

²Gazelul este o poezie orientală de formă fixă alcătuită din distihuri, în care strofa întâi apare de obicei cu rima împerecheată, iar începând cu al doilea distih doar al doilea vers rimează cu primul distih. Prin urmare gazelul apare sub forma: aa ba ca da ea fa ga… în timp ce în distihul propriu-zis rima va fi de tipul aa bb cc dd ee ff …adică împerecheată. Tematica gazelului o constituie de obicei dragostea, dar şi vinul, meditaţia asupra timpului, asupra destinului etc. Acest prim gazel are o rimă absolută (monorimă) asigurându-se poemului o sonoritate deosebită. De altfel întreg poemul se bazează pe două scheme: anaforele De la Nistru pân’ la Tisa, cunoscut vers eminescian din Doina, o a doua anoforă O iubeam pe… şi un număr de iubite toate rimând în isa: Mona Lisa, Larisa, Clarisa, Alisa, Risa, Narcisa… Apoziţiile sunt de obicei ironice. De fapt întreg gazelul poate fi considerat ca fiind  o parodie.

De la Nistru pân’ la Tisa³ –versul eminescian devine un adevărat laitmotiv al poeziei, sugerând un teritoriu precis-imprecis, dar şi un periplu, în adevăratul sens al cuvântului, periplu însemnând la origini o călătorie pe ape.

O iubeam pe Mona Lisa,^{4 –} Nume celebru de femeie prin (Gioconda), pictată de Leonardo da Vinci.

Prinţesă de Bordemisa,⁵ –în rememorarea sa, Don Juanul,poetul, vocea auctorială nu mai reţine exact numele iubitelor sub pretextul plauzibil că au fost prea multe. Aşadar Bordemisa nu există ca nume în realitate. El poate fi pus ca semnificaţie  în relaţie cu bord, termen pe care    l-am discutat de mai multe ori, fiind la originea unor nume precum colibă, bordel, marcaj al unui teritoriu etc. Prin urmare sintagma prinţesă de Bordemisa  este folosit fie în sens ironic „prinţesă de colibă” fie nostalgic, iubita devine prinţesă chiar dacă trăieşte într-o clădire modestă sau chiar promiscuu. Dar mai sigur numele de Bordemisa poate fi pus în legătură cu un nume celebri, cel de Bornemisza, dintre care se reţin Hans Heinrich von Thyssen Bornemisa, fiul omului de afaceri german Heinrich Thyssen şi al baronesei Marghit  Bornemisa de Kaszon şi Imperfalva. Acest Heinrich Thyssen a finanţat şi a încurajat hitlerismul prin donaţii substanţiale. Hans Heinrich are o fată Francesca Thyssen bornemisa, căsătorită cu arhiducele Charles de Habsboug-Lorraine. Deci nu avem nicio prinţesă Bodemisa sau Bornemisa. De aici şi îndoiala că iubirile şi iubitele evocate sunt reale.  Mai trebuie spus că Hans Heinrich von thyssen Bornemisa a avut o importantă colecţie de tablouri, peste 2500!, fiind supranumit „Louvre-ul elveţian”.

Cu nud de adeptă Misa.⁶ – Misa este un acronim , prescurtare a unei asociaţii non-profit înfiinţată în 1990 în Bucureşti de „guru” Gregorian Bivolaru şi s-ar traduce prin Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut. Din păcate MISA a încurajat prostituţia, promiscuitatea, pornografia. Adeptele, tinere erau alese, în urma unor concursuri de frumuseţe.

De la Nistru pân’ la Tisa

O iubeam clar pe Larisa,⁷ –Larisa (grafiat Larissa) este  numele unui oraş în Grecia. Aşa se explică de ce Larisa este un nume grecesc, dar el se întâlneşte şi la slavi şi la români.

Doldora de carduri Visa.⁸– visa este o asociaţie economică formată din peste 21000 de instituţii financiare care emite cărţi de credite şi debite. Se sugerează că iubirea „fantelui” nu este chiar atât de dezinteresată. S-ar putea interpreta şi altfel: Larisa este o călătoare pasionată care foloseşte din comoditate carduri  Visa.

De la Nistru la Tamisa⁹   – practic întregul continent ! Tamisa este un important fluviu al Marii Britanii. Între Nistru şi Tamisa se întinde întreaga Europă.

O iubeam şi pe Clarisa,¹⁰ – fiind vorba de Marea Britanie poate fi o aluzie la Clarissa Harlowe, roman epistolar scris de Samuel Richardson în 1748! Clarissa este o tânără doamnă. S-ar putea ironiza „iubirile livreşti”, în adolescenţă tinerii şi tinerele confundând modelul, personajul  cu realitatea.

Goală ca o ţeavă lisa, – ţeava lisă este ţeava armei care nu are ghinturi, nu roteşte glonţul lisa înseamnă netedă în gazul nostru clarisa nu are nici un obiect care să împiedice privirea să curgă liniştit de frumuseţea unui trup gol.

Vlăstară din conţii Tisza.¹¹–aşadar Clarisa are alte obârşii, evident tot fanteziste.  A existat şi un conte Tisza (Istvan Tisza de Borosjeno şi Szeged), politician maghiar, prim-ministru al Ungariei în două rânduri. A murit asasinat în 1918. Evident că nu a avut nicio fată cu numele de Clarissa.

De la Nistru pân’ la Tisa

O iubeam şi pe Alisa,¹²– Alisa nu e un nume prea des întâlnit. Fiind vorba tot de o iubire din cărţi primul nume care îşi vine în minte este Alice, personajul principal al fanteziei Alice în Ţara minunilor de Lewis Carroll.

Când la Cannes¹³ şi când la Nisa.¹⁴– Cannes (în occitană Canas) este un oraş – port în sud-vestul Franţei. Cannes este o staţiune balneoclimaterică renumită, care se găseşte la egală distanţă de Nisa şi de Monaco (50 de kilometri) pe coasta de azur.. Oraşul e renumit şi pentru festivalul de film. Este un centru al exportului de flori şi de fructe şi e renumit şi pentru industria parfumurilor. Se sugerează astfel că iubita poate fi o actriţă, o iubitoare romantică de flori, o turistă care practică tratamente medicale, medicina alternativă. Nisa (Nice în franceză, Niça în occitană, Nizza în italiană) este un oraş mult mai mare, având peste 350 de mii de locuitori (al 5-lea oraş ca mărime al Franţei). Nisa gărduieşte muzeul Matisse, un teatru de operă, precum şi o grădină botanică cu cea mai mare seră din Europa.

De la Nistru pân’ la Tisa

O iubeam pe dalba Risa,¹⁵– prenume mai puţin obişnuit, poate o formă prescurtată (de alint) a altui nume. Se sugerează poate „familiaritatea”, în absenţa altor argumente şi dovezi.

La umbră de turn de Pisa.¹⁶–iubirile vocii auctoriale sunt pasagere, ecou al unor călătorii prin localităţi celebre. Umbra turnului din Pisa e o aluzie la înclinarea acestui turn, din cauza căreia tot timpul turnul va avea o umbră.

De la Nistru pân’ la Tisa

O iubeam şi pe Narcisa:¹⁷– Narcisa este un nume de floare, dar e posibil ca acest nume să fie legat de cel al lui Narcis, personaj tragic, îndrăgostit de propria imagine. Narcisa fiind de obicei albă ar sugera inocenţa şi puritatea, dar versurile următoare ne contrazic.

Eu timid, iar ea decisa

Cu sâni duri, din lemn de tisa.¹⁸ –tisa (taxus baccata) este un arbore cu un lemn foarte dur, greu şi elastic. Este un conifer cu frunzele căzătoare. Poate fi ars ca tămâie.

De la Nistru pân’ la Tisa,

De la Tisa la Tamisa,

O iubeam pe Mona Lisa¹⁹… – se revine la iubirea dintâi, numai că şi Mona Lisa nu e altceva decât un portret cu un surâs enigmatic, o operă de artă…