În vis pesemne², dar în astă lume,³

Când multe nu erau, dar aveau nume,⁴

Am fost la templul lui Ashoka:⁵

Beam, la răcoare, un lichior de moka;

Priveam, se vede, prin monoclu.

Deasupra unui soclu,

Sub formă de roată,

Culcată,

Vedeam blazonul cu trei lei,⁶

Spate în spate;

Vedeam şi alte lucruri ciudate:

A sfântului Marcu⁷ emblemă,

Adică o stemă⁸

A Serenissimei Republici Venete…⁹

Şi nu ştiu cum

Tot în vis, ca desprins din fum,

Aflam despre regele printre fiare, printre jivine,

Că e o alegorie a ştiinţei divine,¹⁰

Că leoaica Shardula¹¹-i o manifestare a Verbului,¹²

Că leul e mândria Herbului.¹³

Tot în vis, dar ce vis,

(Aduna abisuri în abis),

Până când ochiul de lume deschis,

Spre noi a vorbit şi a scris:

„Leul nu este

Animal de savană sau de poveste,

Fiară ce sfâşie carnea până la os;

E animal sfânt al lui Hristos:¹⁴

Capul şi partea anterioară

(Aflam pentru întâia oară),

Cum le priveşti,

Corespund naturii dumnezeieşti;¹⁵

Doar partea posterioară,

Ca la alte sălbăticiuni,

Vorbeşte despre lumeştile noastre slăbiciuni.¹⁶

În zodiac,¹⁷

Vine după rac,

Şi are, ca planetă, o stea¹⁸, adică Soarele

Peste toate Mai Marele”;

„E simbol de foc”¹⁹ – a

Spus-o şi sfântul Foca.

Şi e drept – cum spune deviza lui Ashoka:²⁰

„Adevărul biruie, învinge.”²¹

Când m-am trezit,

Încă ameţit,

Am văzut un leu cu botul plin de sânge…

Totuşi, se înţelege,

Leul e rege:

Poartă, chiar în goană, în loc de coroană,

O superbă coamă; pare de aramă,

Dar e de aur curat²²

Din fundul pământului, strecurat.²³

Lucian Strochi

LEUL¹   – Leul prezintă o sumă de calităţi de invidiat:    simbol solar, regele animalelor, încarnarea Puterii şi a Înţelepciunii, a Dreptăţii, simbolul Tatălui, al Stăpânului, al Suveranului; Krishna – se spune în Gita – este leul printre animale; Buddha este leul lui Shakya; Hristos este leul lui Iuda. Ali, ginerele lui Mahomed este „leul lui Allah”. În Apocalipsă, cea „dintâi din cele patru fiinţe pline de ochi, dinainte şi dinapoi, care se află împrejurul tronului ceresc este zugrăvită „asemenea leului”.

În vis pesemne², – se sugerează părăsirea acestei lumi şi intrarea în lumea viselor, cu alte cuvinte în lumea interpretărilor.

dar în astă lume,³ – dar visul aparţine şi el acestei lumi dacă se realizează, dacă imaginile devin reale.

Când multe nu erau, dar aveau nume,⁴  – la început a fost cuvântul şi apoi obiectul.

Am fost la templul lui Ashoka:^{5  –} Ashoka este regele budist care a recucerit India de la greci şi perşi şi a reunificat-o.

Deasupra unui soclu,

Sub formă de roată,

Culcată,

Vedeam blazonul cu trei lei,⁶ – Ashoka avea ca efigie  trei lei aşezaţi spate în spate, deasupra unui soclu în formă de roată. Aceasta este stema actuală a Indiei. Cei trei legi reprezentau pe Buddha (Întemeietorul, Cel veşnic treaz), pe Dharma (Legea) şi pe Samgha (Comunitatea).

Spate în spate;

Vedeam şi alte lucruri ciudate:

A sfântului Marcu⁷ emblemă, – fiecare dintre cei patru evanghelişti are ca simbol un animal: Sfântul Evanghelist Matei este zugrăvit cu un om, sfântul evanghelist Marcu împreună cu un leu, sfântul evanghelist Luca e zugrăvit cu un viţel, iar sfântul evanghelist Ioan cu un vultur. Simbolurile celor patru evanghelişti înfăţişaţi cu aureolă şi aripi e inspirată din textul Apocalipsei: „Şi fiinţa cea dintâi era asemenea leului, a doua fiinţă asemenea viţelului, a treia fiinţă avea faţă de om,iar a patra fiinţă era asemenea vulturului care zboară.” Leul a fost ales ca simbol al sfântului evanghelist Marcu, deoarece acesta ne vorbeşte la începutul Evangheliei despre Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, ca fiind „glasul celui ce strigă în pustie”, care aminteşte de răgetul leului.

Adică o stemă⁸ – stema Veneţiei reprezintă un leu înaripat de aur care susţine o carte (legea) pe un scut cu câmp roşu, scut ce are în partea superioară o „tichie” de doge.

A Serenissimei Republici Venete…⁹ – Numele Veneţiei este cunoscut şi sub următoarele „perifraze”: Republica Sfântului Marcu, (La Repubblica di  San Marco), Republica Leului, (La Repubblica del Leone), Prealuminata (Serenissima).    Prestigiul localităţii a crescut mult odată cu aducerea moaştelor evanghelistului Marcu din Alexandria, în 828. Evanghelistul era episcop al Aquileei şi patriarh al Alexandriei, fiind venerat de coţi drept fondatorul bisericii lor. Prin prezenţa relicvelor puterea dogilor a fost consolidată şi din punct de vedere teologic.

Şi nu ştiu cum

Tot în vis, ca desprins din fum,

Aflam despre regele printre fiare, printre jivine,

Că e o alegorie a ştiinţei divine,¹⁰ – triburile bambara impresionate de seninătatea forţei leului, l-au transformat în alegorie a Ştiinţei divine, neavând superiori decât pe preoţii-savanţi. Leul aparţine alchimic sulfului.

Că leoaica Shardula¹¹ – leoaica Shardula apare în iconografia hindusă ca o manifestare a Verbului, care exprimă aspectul de temut al aşa-numitei Maya,

-i o manifestare a Verbului,¹² – adică forţa de manifestare.

Că leul e mândria Herbului.¹³ –leul apare în stemele multor ţări semnificând puterea, mândria,  gloria. El are cea mai mare frecvenţă în stemele heraldice. Totuşi începe să fie înlocuit de vultur, care are toate calităţile leului: putere, măreţie, dar este şi un simbol al libertăţii.

Tot în vis, dar ce vis,

(Aduna abisuri în abis),

Până când ochiul de lume deschis,

Spre noi a vorbit şi a scris:

„Leul nu este

Animal de savană sau de poveste,

Fiară ce sfâşie carnea până la os;

E animal sfânt al lui Hristos:¹⁴ –eul evoluează în religie de la simbolul lui Hristos până la a fi simbol al Anticristului. De fapt el este prezent alături de unele zeiţe precum Artemis, Cibele, Fortuna, complementar, ca simbol masculin. Într-un text creştin timpuriu, Physiologus, leul îşi şterge urmele cu coada: „Aşa şi Hristos, Mântuitorul meu, învingătorul din neamul lui Iuda… trimis de Tatăl său nevăzut, şi-a şters urmele spirituale, adică natura divină.”

Capul şi partea anterioară

(Aflam pentru întâia oară),

Cum le priveşti,

Corespund naturii dumnezeieşti;¹⁵ ca şi grifonul şi calul, leul este un animal cosmogonic. Capul, împreuna cu coama sugerează soarele.

Doar partea posterioară,

Ca la alte sălbăticiuni,

Vorbeşte despre lumeştile noastre slăbiciuni.¹⁶– leul este un animal ambivalent. Evident, partea posterioară este cea a sexului, văzut ca „lumească slăbiciune”.

În zodiac,¹⁷ – e vorba de zodiacul pe luni, zodiacul european (roman).

Vine după rac,

Şi are, ca planetă, o stea¹⁸, adică Soarele  Leul este singura zodie care are ca planetă soarelui. Normal ea aparţine verii (23 iulie-23 august). Sunt născut în zodia leului, chiar în prima zi, 23 iulie.

Peste toate Mai Marele”;

„E simbol de foc”¹⁹ – a

Spus-o şi sfântul Foca. – peste tot leul a fost văzut şi acceptat ca simbol de foc, al soarelui şi al luminii; asta şi din cauza culorii sale şi a faptului că este considerat un animal al deşertului. Sfântul mucenic Foca nu a fost folosit doar din necesităţi de rimă, ci şi pentrru că în prima zi a Leului, pe 23 iulie, au fost aduse la Constantinopol, moaştele sfântului Foca, episcop de Sinope. Tot sfântul mucenic Foca este cel care îl învie pe eparhul African şi astfel se identifică cu una din atributele Leului: simbol al Reînvierii. E drept că şi numele de Foca, apropiat de cel al „focului”, forţează folosirea lui în acest text.

Şi e drept – cum spune deviza lui Ashoka:²⁰

„Adevărul biruie, învinge.”²¹–deviza corectă este „Adevărul biruie”.

Când m-am trezit,

Încă ameţit,

Am văzut un leu cu botul plin de sânge…

Totuşi, se înţelege,

Leul e rege:

Poartă, chiar în goană, în loc de coroană,

O superbă coamă; pare de aramă,

Dar e de aur curat²² – poate şi pentru faptul că aurul este asociat heraldic leului. Heraldica nu cunoaşte culoarea galbenă, ci doar aurul care este un metal, alături de argint.

Din fundul pământului, strecurat.²³ –aluzie  şi la natura subpământeană a leului. Leul înghite soarele, soarele are o elipsă între boturile a doi lei. La această accepţie au contribuit răgetul lui puternic, şi gura larg deschisă. Dar leul devine şi un simbol al învierii, el eliberând dimineaţa soarele înghiţit.