Atunci coborât-am noi din paradis,¹  a

Din vina noastră, din divin capriciu,² b

Ne scufundam în întunecat abis,³ a

În curios, nedrept, absurd supliciu.⁴ b

Eram litere,⁵ dintr-un vag manuscris,⁶  a

Să-l descifrezi, nu aveai vreun indiciu.⁷  b

 

N-aveau să ne ştie bravi corăbieri…⁸  c

Eram frumoşi ca umbra unei erori.⁹  d

Pe-atol domnea tornada unei tăceri,¹⁰  c

Albul unei imposibile ninsori;¹¹ d

Ne însoţeau doar câinii de fum,¹² cerberi c

Păzindu-ne,¹³ ca pe preasfinte comori.  d

 

M-aş fi dorit să fiu nervos albatros,¹⁴ e

Să răsucesc a lumii giruetă,¹⁵ f

Sau un tainic, verde, înalt chiparos,¹⁶  e

Un drum străin, săpat abil în cretă.¹⁷f

Mă iubeai, m-ai sărutat, deşi-s lepros,¹⁸ e

Ce vreţi dovadă mai clară concretă…¹⁹   f

 

De care zeu albastru, mi-ai fost trimis,²⁰ a

Să izbăvesc vreo moarte, sau vreun viciu,²¹  b

Să ne iubim – cine să ne dea permis,²² a

Cine să ne închidă-n vreun ospiciu?²³  b

Ce simplă eşti, prea clară, eşti ca un vis,²⁴  a

Un delicat şi străveziu caliciu.²⁵ b

 

Să dai ceva iubirii? ce să îi ceri?  c

Şi ce preţ să pui pe trupul unei flori?²⁶ d

Ne iubim înfricoşaţi, poate stingheri,²⁷c

Cuprinşi de regrete, de blânde terori,²⁸  d

Dar timpul se-oprise brusc, alaltăieri,²⁹  c

Topit în alte frumuseţi surori.³⁰  d

 

Feţele noastre erau de abanos,³¹ e

Refugiaţi pe-o tristă goeletă,³² f

Vântul ne biciuia gelos şi sticlos,³³e

Îşi dorea, prea disperat, o vendetă.³⁴ f

Dar gândul nostru se topea evlavios,³⁵ e

Iubirea noastră pâlpâia discretă.³⁶ f

 

Suntem un cerc deschis _a, duh de siliciu.³⁷  _b

Tăria unei tăieri,³⁸  _c unei licori.³⁹  _d

Tărâm umbros⁴⁰  _e sau scriere secretă…⁴¹ _f

Lucian Strochi