BLESTEM DE IUBITA PARASITA (2)
Blestem de iubită părăsită
Du-te bade, du-te bade,1 –acest blestem este unul ciudat, aproape un blestem lilial, blând, în ciuda tonului vehement. Cheia în care trebuie citit şi interpretat acest blestem este chiar primul vers şi cuvântul bade. Acest cuvânt indică o formă de respect, un raport oblic, de subordonare, de la copil la tânăr, de la tânăr la o persoană în vârstă, de la rudă la rudă, de la iubită sau soţie la iubit sau soţ. Este chiar o formulă de politeţe.
Unde focul rău te arde,2 –ca şi în alte scrieri, inclusiv blesteme se foloseşte un limbaj dublu, denotativ şi conotativ, cu sensuri proprii şi figurate. Focul rău care te arde poate fi un fenomen de combustie, dar în egală măsură poate fi un foc al inimii, al îndrăgostitului, în cazul de faţă.
Să te spânzuri de pacheşti,3 – vers ambiguu. Pacheştile sunt bretele. Te poţi spânzura de pacheşti, s-au întâlnit destule cazuri, dar la fel de posibil e vorba de folosirea acestor pacheşti. A te spânzura de pacheşti poate însemna să slăbeşti atât de mult încât să fii nevoit să porţi bretelele, sau, dimpotrivă, să te îngraşi atât de mult, încât pacheştile să te sugrume.
Să fii hrană pentru peşti,4 – deşi acest vers are o decodare clară: să te îneci şi să se hrănească din tine peştii, nu trebuie exclusă şi o altă interpretare, e drept mai exotică. Există boli de piele, destule de grave, care se tratează cu o specie de peşti, care se hrăneşte cu această piele moartă, decuamată.
Să ai, la ureche, guşă,5 –şi aici interpretarea e dublă. E vorba de o guşă endemică ce poate ajunge până la nivelul urechii sau prin guşă înţelegem o umflătură. Nu trebuie să uităm un moment de avertismentul că ne aflăm în faţa unui blestem fals, blând, mai mult aluziv.
Şi-n gură, cenuşă,6 – ambiguitate. Versul se poate referi la gustul sălciu al cenuşii (şi atunci înţelesul este să nu-ţi mai placă nimic) sau chiar a avea în gură cenuşă, cu multiple semnificaţii.
În loc de ineluşe,7 –diminutiv ironic şi ambiguu. Nu ştim dacă e vorba de inelele de pe deget sau e vorba de cârlionţi. În prima accepţie iubita arată că nu pune preţ pe asemenea „tinichele”, irelevante pentru statutul de iubită sau ce soţie. În a doua accepţie, e vorba de capul care ar deveni prizonier prin încătuşare.
Să ai cătuşe,8 –să fii condamnat nu liber, incomodat în mişcări, să nu ai capacitatea de mişcare şi de decizie.
În loc de cureluşe,9 – cureluşele pot fi de ceas, de cască,de mască, mai ales dacă legăm acest vers de următorul. Dar cureluşă este şi zgarda pe care o poartă de obicei câini. Altfel spus: să fii ca un câine legat în lesă..
Să ai căpuşe,10 –căpuşa e un parazit de care scapi greu. A se ţine ca o căpuşă înseamnă a fi permanent urmărit şi însoţit. Muşcătura de căpuşă este periculoasă, prin ea transmiţându-se unele boli grave. Se spune despre o femeie că este o „căpuşă”, întrucât suge sângele bărbatului iubit. Căpuşa este un parazit din familia arahnidelor, un „păianjen vampir”.
În loc de săruturi,
Să primeşti doar cnuturi,11 – cnutul este un bici care e format dintr-o funie sau o împletitură de piele care se desface în mai multe ramuri, în vârful cărora se găseşte o bucată de plumb. Seria sinonimică a cnutului este foarte largă: gârbaci, bici, cravaşă, nagaică, biciuşcă, adevărate instrumente de tortură. Prin biciuire rămân urme pe corp. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul săruturilor prea pasionante.
Să simţi arsură,
În loc de gură,12 –sărutul să nu fie o senzaţie plăcută, ci dimpotrivă, una dureroasă, gura devenind rană.
În loc de centură,
Muşcătură şi tortură,13 –acelaşi repertoriu. De remarcat însă faptul că iubita nu urmăreşte prin blestem distrugerea totală a fostului iubit.
Să-ţi curgă măduva,
Să te-nşele văduva,14 –blestem subtil: să nu-ţi găseşti drept iubită decât o văduvă şi să te însele şi ea. Prin măduvă care curge se înţelege orice lichid de culoare gălbui-cenuşie, orice puroi.
Să ai drept divan,
Doar un bolovan,15 –să nu ai liniştea şi comoditatea oferită de un pat matrimonial. Să trăieşti precum un pustnic, un sihastru: auster, fără a mai cunoaşte alte chipuri, mai ales femei.
Drept friptură,
Doar lepădătură,16 –adică resturi.
Mâna ta,
Dreaptă ca secera,17 –adică strâmbă, neputincioasă.
Să simţi la mijloc,
Gângănii de foc,18 – e vorba de dureri abdominale, intestinale.
Să mori de cuţit,
Colo-n asfinţit,19 –singura cerinţă radicală de până acum. Nu ştim însă dacă cuţitul e unul real sau unul din privirea iubitei părăsite, deci un cuţit „figurat”.
Să-ţi fie frig la soare,20 –chiasm, indicând o dezorganizare a simţurilor, un răspuns inadecvat la stimuli exteriori.
Şi fierbinte la răcoare,21 –al doilea chiasm, rezultat din două oximoroane: soare îngheţat şi răcoare fierbinte.
Să-ţi curgă-n ochi lindina,22 – lindinile sunt ouăle moarte ale păduchilor, lipite strâns de păr. Nu dor, dar dau impresia de neîngrijit.
Să te bată grindina,23 –aceste blesteme cad alături, nu vizează direct iubitul, semn că iubita are alte gânduri cu acesta.
Să te pierzi cu fire,24 – din nou ambiguitate. A te pierde cu firea înseamnă fie a muri, fie a înnebuni, fie a-ţi ieşi din minţi, a fi nestăpânit.
Chiar la mănăstire,25 –adică iubitul să nu-şi găsească liniştea nici la o mănăstire, departe de tot ce e lumesc.
Inima să-ţi bată,
În pieptu-ţi, turbată,
Ca nebună toacă.26 –în termeni medicali: să faci o fibrilaţie paroxistică sau o tahicardie, o accelerare fără motiv a pulsului.
Să bei din băltoacă,
Să ai mintea seacă,27 –adică sleită sau incapabilă de conexiuni, de afecte, golită de amintiri, incapabilă de a reacţiona la analepse sau prolepse.
Să-ţi plesnească fierea,28 –fierea e importantă pentru organism, dar de obicei o asemenea afecţiune nu este mortală, putând fi tratată
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.