Sunt greierii limbile pământului¹

Şi păsările, celeste silabe²

Şi frunzele, literele vântului³

Cuvintele, prea lungi nopţi arabe.⁴

Cuvintele-s seminţele gândului,⁵

Când mâna devine, creşte din labe.⁶

Sunt greierii limbile pământului⁷

Şi păsările, celeste silabe.⁸

Cuvintele sunt umbrele cântului:⁹

Morţi, vieţi, trădări şi tăceri îi sunt roabe.¹⁰

Cuvintele sunt roua descântului¹¹

În ţări străine, viclene şi slabe¹²

Sunt greierii limbile pământului.¹³

Lucian Strochi

Rondelul  cuvântului 

Sunt greierii limbile pământului¹   -metafora „greierii sunt limbile pământului” are valoarea şi forţa unui aforism. Când culegeam greieri cu alţii copii, inundându-le găurile cu apa  dintr-o sticlă şi ei ieşeau buimăciţi mustăcind afară din ea, am fost convins că pământul vorbea prin aceste micuţe insecte, că ele sunt limbile lui. Mă uluia culorile greierilor: de la galben pai la negru. Credeam că fiecare greier foloseşte doar anumite cuvinte şi că aceste cuvinte sunt colorate după culoarea greierului (sau invers).

Şi păsările, celeste silabe²  – păsările le-am perceput la început nu prin forma lor, ci prin sunetul lor: cuc, – ga, – mac, –car- cu-cu-ri-gu etc. Erau şi alte silabe divine, ce nu le puteai traduce prin silabe, ci prin sunete muzicale. Păsările mi-au părut mesageri ai cuvintelor şi când am văzut într-o ilustraţie un porumbel şi cuvintele „fiat  lux” am căpătat certitudinea că nu mă înşelasem.

Şi frunzele, literele vântului³  – în adolescenţă, am început să presez între coperţile unei cărţi frunze. Trebuia că şi cântul să poată vorbi, credeam că fiecare obiect are libertatea cuvântului, trebuie să se exprime liber. Dacă era aşa, atunci frunzele erau silabele vântului.

Cuvintele, prea lungi nopţi arabe.⁴  – cuvântul l-am perceput, tocmai pentru că am învăţat să citesc singur, ca pe o realitate complexă, care îşi povesteşte multe despre fiecare lucru pe care îl denumeşte.  Cuvântul era o adevărată naraţiune, o noapte din cele 1001 de nopţi.

Cuvintele-s seminţele gândului,⁵– metaforă şi aforism în acelaşi timp. Gândul se ascunde în cuvânt, dar cuvântul îl  trădează. Asta mi se pare a fi drama vorbirii.

Când mâna devine, creşte din labe.⁶  -metaforă sugerând evoluţia omului din animale. Verbul devine este aici predicativ, ceea ce e o raritate.

Sunt greierii limbile pământului⁷ –poate fi şi invers: limbile pământului, poate ale oamenilor morţi să se transforme în greieri.

ŞI PĂSĂRILE, CELESTE SILABE.^{8 –}zborul păsărilor este un adevărat scris. Avem scrisul solemn al cocorilor, cel maiestos, regal al pajerelor, nervos şi grăbit al rândunelelor. Fiecare pasăre se trădează prin scrisul său pe cer.

Cuvintele sunt umbrele cântului:⁹  – cuvântul este o realitate fasciculară, aflată sub semnul lui S: Semn, Scris, Sinestezie, Semnificaţie, Sunet, Simbol. Aici e vorba de sonoritatea cuvântului, de timbru, de intonaţie, de muzicalitate.

Morţi, vieţi, trădări şi tăceri îi sunt roabe.¹⁰ –vers ambiguu,datorită ambiguităţii cuvântului roabe. Dacă e pluralul de la sclavă, înseamnă că cuvântul este mai puternic decât viaţa, moartea, trădarea sau tăcerea acestea fiindu-i sclave. Dacă roabă are înţelesul de unealtă, atunci prin moarte, viaţă, trădare şi tăcere, cuvântul transportă adevăruri, gânduri şi sentimente.

Cuvintele sunt roua descântului¹¹  – metaforă. Roua este efemeră, fixează doar un scurt moment al dimineţii, al timpului. Tot aşa şi descântecul, trăieşte doar atât cât durează vraja sa.

În ţări străine, viclene şi slabe¹² – nu ştim dacă e vorba de realităţi lingvistice diferite, (alte ţări, alte limbi) sau despre teritoriile pe care le întâlneşte şi cucereşte cuvântul.

Sunt greierii limbile pământului.¹³ – pământul poate fi imaginat şi ca un balaur cu mai multe capete, implicit mai multe limbi: unele de foc, altele de apă, altele de pământ. Greierul devine în acest caz un cosmofor.

Acest rondel se adaugă poeziilor cu şi despre cuvânt, obsesie perenă, supratemă poetică, asemenea iubirii.

Structura rondelului: 13 versuri, versurile 1,7,13  identice; la fel versurile 2 şi 8. Rimele sunt două: ababababababa (rimă încrucişată).