Cuvintele sunt petale de timpuri,¹

Ciudate,-n irizate, blânde culori.²

Descind heraldic din vechi anotimpuri,³

Din calme veri, neostenite ninsori,⁴

Din munţi cărunţi, din celeste olimpuri,⁵

Din senine adâncuri, din negrii nori.⁶

Cuvintele sunt petale de timpuri,⁷

Ciudate,-n irizate, blânde culori.⁸

Se scutură şi adorm în răstimpuri,⁹

Sau încolţesc în vorbe, vise şi viori.¹⁰

Te-ntrebi de-s fluturi,¹¹ raze,¹² sau doar impuri

Vulturi¹³, balauri păstrători de comori.¹⁴

Cuvintele sunt petale de timpuri.¹⁵

 

 

Rondelul cuvântului 

 

Cuvintele sunt petale de timpuri,¹   – un sonet cald, evocând miracolul lumii care este cuvântul. Primul vers este o metaforă nominală legând cuvântul de timpul care se deschide fractalic, într-o frumoasă imagine a naturii (ce e mai frumos în natură decât floarea? Ce e mai frumos în floare decât petalele?) Aluzie şi la celebrul vers al lui Blaga: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii”. Cuvântul este cea mai frumoasă şi mai adevărată expresie a timpului

Ciudate,-n irizate, blânde culori.² –cuvântul apare sonor, dar creează imagini artistice, de o neîngăduită frumuseţe. Se ajunge prin irizare la esenţa ultimă a luminii, care nu este altceva decât suma culorilor.

Descind heraldic din vechi anotimpuri,³ –cuvântul devine simbol, semnificând mult mai mult decât prin denotativ. În acelaşi timp cuvîntul devine sugestie şi imagine.

Din calme veri, neostenite ninsori,⁴ – cuvântul are o vechime imposibil de determinat. Oricum el se „lipeşte” de timp, concurându-l, trăind în simbioză cu el. Aluzie poate şi la glaciaţiuni şi vremuri secetoase cunoscute de pământ de-a lungul erelor geologice.

Din munţi cărunţi, din celeste olimpuri,⁵ –cuvântul a fost pe buzele păstorilor, dar şi ale zeilor.

Din senine adâncuri, din negrii nori.⁶  – cuvântul are capacitatea de a traversa neştirbit toate mediile. Doar gândul îl poate concura. Dar gândul e dependent de cuvânt.

Cuvintele sunt petale de timpuri,⁷ –nu există un timp unic.     Într-un singur om coexistă timpul cronologic, timpul biologic, timpul psihologic,timpul astral, aşadar petale ale unei singure flori.

Ciudate-n irizate, blânde culori.⁸ – la fel şi lumina: nu poate fi o lumină unică, ci o funie de lumini. Lumina se desface printr-o prismă. Prisma are capacitatea de a ne arăta lumina aşa cum este ea, nu cum o percepem noi.

Se scutură şi adorm în răstimpuri,⁹ – prin vorbire, prin intonaţie, prin limbaj paraverbal, prin pauze expresive, cuvintele  „se scutură”, se reînnoiesc.

Sau încolţesc în vorbe, vise şi viori.¹⁰ –vorba este cuvântul rostit; visul este cuvântul care se poate deforma oricum; vioara transformă cuvântul în sunet. Să remarcăm şi aliteraţia literei „V”

Te-ntrebi de-s fluturi,¹¹ –când eram copil eram convins că fluturii sunt cuvinte şi invers. Omizile credeam că sunt cuvinte urâte. Şi  acum cred că există o legătură mistică între cuvinte şi lucruri.

raze,¹²  şi razele sunt cuvinte. Am fost convins multă vreme că Dumnezeu nu ne vorbeşte prin cuvinte cu prin  raze, doar luminate lucrurile primeau cuvântul şi chiar puteau vorbi.

sau doar impuri

Vulturi¹³, – pentru că sunt necrofagi, dar şi pentru că maculează cerul, vulturii sunt impuri şi m-am întrebat adesea de ce oamenii îi preţuiesc atât de mult urcându-i în steme.

balauri păstrători de comori.¹⁴ – cuvântul are o flexibilitate a lui unică, putându-se deforma şi apoi reveni la forma iniţială, asemenea inelelor unui balaur. Cuvintele sunt adevărata comoară a unei naţii, singura care nu e perisabilă, nu se poate înstrăina.

Cuvintele sunt petale de timpuri.¹⁵  – cuvintele sunt vii, pot fi proaspete ca petalele unui boboc, dar se şi pot ofili. La fel şi timpul care îmbătrâneşte odată cu limba. De aici şi arhaismele şi neologismele, dar şi restrângeri şi lărgiri de sens. Şi totuşi cuvintele se strâng în vorbire ca petalele unei flori, indiferent de vechimea sau noutatea lor. în plus o petală poate semăna cu o alta prin conotative, dar poate şi diferi şi atunci alcătuiesc gândirea. Structura rondelului: 13 versuri, versurile 1,7,13  identice; la fel versurile 2 şi 8. Rimele sunt două: ababababababa (rimă încrucişată).