Astfel trăim mereu într-o poveste:¹

C-un zmeu, c-o împărăţie drept trofeu,²

Cu apă, vie moartă – panaceu³

Cu munţi cărunţi bătându-se în creste.⁴

 

C-un zmeu, c-o împărăţie drept trofeu,⁵

Cu fete de-mpărat luate neveste,⁶

Cu munţi cărunţi bătându-se în creste,⁷

Cu un final de-acelaşi curcubeu.⁸

 

Cu fete de-mpărat luate neveste⁹

De vreun ţăran isteţ, de vreun plebeu;¹⁰

Cu un final de-acelaşi curcubeu,¹¹

Cu uriaşi învinşi fără de veste,¹²

 

De vreun ţăran isteţ de vreun plebeu:¹³

Un basm c-un făt-frumos şi-un zmeu¹⁴

Cu uriaşi învinşi fără de veste…¹⁵

Astfel trăim mereu într-o poveste.¹⁶

Lucian Strochi

PANTUMUL VIEŢII CA BASM

 Astfel trăim mereu într-o poveste:¹ – trăim într-o uriaşă Naraţiune, noi fiind personaje secundare, episodice. Dar prin poveste se mai înţelege şi basmul, adică o naraţiune despre imaginar, despre iluzii, despre construcţii morale, extrem de rigidă, de stereotipă.

C-un zmeu, c-o împărăţie drept trofeu,² – majoritatea basmelor au ca subiect un împărat, o răpire făcută de un zmeu, răpita fiind fata împăratului, o expediţie a eroului care întâlneşte şi învinge zmeul, primind din partea împăratului mâna fetei şi jumătate din împărăţie (sau chiar toată, dacă împăratul e foarte bătrân).

Cu apă vie moartă – panaceu³ –apa vie şi apa moartă apar des în basm, cu funcţii precise: apa moarată leagă bucăţile de carne, iar apa vie le însufleţeşte.

Cu munţi cărunţi bătându-se în creste.⁴ –de multe ori apa vie şi apa moartă se găsesc în izvoare aflate acolo unde munţii se bat în capete. Iată un exemplu extras din Omul de flori cu barba de mătase saz Povestea lui Făt-Frumos de Nicolae Filimon: „Făt-Frumos se uită şi văzu doi munţi bătându-se în capete”.

C-un zmeu, c-o împărăţie drept trofeu,⁵  – această recuzită este una minimală, de obicei în poveste apar trei zmei şi trei împărăţii.

Cu fete de-mpărat luate neveste,⁶ –fetele de împărat sunt măritate după Făt-Frumos şi fraţii săi, după ce au fost eliberate din stăpânirea zmeilor.

Cu munţi cărunţi bătându-se în creste,⁷ probabil cei vechi, înfricoşaţii de erupţiile vulcanice şi-au imaginat fenomenul ca fiind o luptă între munţi. Ar putea fi vorba şi de un fenomen mai complex, cum ar fi Scylla şi Charibda, adică o înfruntare dintre o stâncă şi un vârtej.

Cu un final de-acelaşi curcubeu.⁸ –prin forma sa, curcubeul aduce cu un arc de triumf. De obicei curcubeul marchează triumful soarelui asupra ploii.

Cu fete de-mpărat luate neveste⁹ –Fetele de împărat se comportă ciudat, de la poveste la poveste. Unele, răpite de zmei, nu vor să-i părăsească, altele sunt invidioase pe sora cea mică, aceasta măritându-se cu Făt-Frumos. În unele situaţii ele nici nu se mărită cu eroii, ci cu fii de împăraţi obişnuiţi, Făt-Frumos alegând o altă nevastă.

Ce vreun ţăran isteţ, de vreun plebeu;¹⁰ –Făt – Frumos nu este întotdeauna fiu de împărat, ci poate fi un fiu de ţăran sau alt om cu o origine cu totul modestă.

Cu un final de-acelaşi curcubeu,¹¹  – dar basmele au întotdeauna un final fericit, binele învingând răul.

Cu uriaşi învinşi fără de veste,¹² –unele povesti nu sunt cu zmei, ci cu uriaşi, la fel de periculoşi. Aceste poveşti pot fi epopeice sau biblice, eroii fiind David sau Ulise.

De vreun ţăran isteţ, de vreun plebeu:¹³ – trebuie văzută această rezolvare ca o aspiraţie firească a celor modeşti la funcţii, poziţii înalte. În basm e posibil orice.

Un basm c-un făt-frumos şi-un zmeu¹⁴ –un basm fără Făt-frumos şi fără un zmeu este posibil, dar naraţiunea se îndepărtează mult de esenţa sa: înfruntarea dintre frumos şi urât, dintre bine şi rău, terminată cu victoria binelui, basmul fiind o operă puternic moralizatoare.

Cu uriaşi învinşi fără de veste…¹⁵ –şi uriaşii pot fi învinşi, de obicei prin isteţime. Un exemplu clasic: Motanul Încălţat.

Astfel trăim mereu într-o poveste…¹⁶ –trăim într-o lume a iluziilor, a basmelor, avem nevoie de ele, neînţelegând că adesea, noi suntem personajele dintr-o poveste.

Rima e dublă, ABBA BAAB ABBA BBAA (primele trei catrene au o rimă îmbrăţişată, ultimul o rimă împerecheată.)