ODA SAU MAI DEGRABA O PREFATA DESPRE CE ESTE ANCADIERUL SI PENTRU CINE A FOST SCRIS (2)
Căci lumea-ntreagă nu-i decât o carte.6 –aforism metaforă care apare de mai multe ori în versurile mele.
Cine-ar citi-o, desigur că ar şti
Că versul este, dincolo de moarte.7 –dar lumea şi cartea se întâlnesc în viaţă, de aici şi importanţa trăirii, a verbului „este”.
O odă poate s-ar cuveni să scriu8 –realizăm că eul liric îşi propune un inventar al speciilor lirice: epitalam, imn, odă.
Sau, şi mai bine-ar fi o epopee,9 –pentru a scrie despre toate, personajul liric, menestrelul, rapsodul realizează că ar avea nevoie de o epopee, cea mai complexă scriere în versuri.
Să laud mâna bravă, ochiul prea viu10 – poetul îşi propune să cânte eroismul, vitalitatea, tot ceea ce simte acut.
Şi tot ce e frumos la o femeie.11 – vers uşor ironic. Pentru a cânta o femeie, ai nevoie de o epopee.
Să laud cercul, degetul, inelul,12 –adică lucrurile, perfecte, dragi, cu valoare de simbol.
Duhul cel sfânt ce peste noi pogoară13 – duhul sfânt poate fi lumina, inspiraţia, sentimentul religios,
Sau să încurajez, zâmbind, penelul14 – iubeşte descrierile sau chiar arta plastică.
Sau timpul ce se-ascunde, ca-ntr-o gară.15 – timpul este o temă majoră a oricărui poet.
Dar ce poem poate cuprinde-n versuri
Atâtea fericiri tăcute, spaime,
Să lege-n el atâtea universuri
Şi să cuprindă dragoste şi faime.16 –din păcate nu există vreun poem care să cuprindă toate trăirile poetului, tot imaginarul său.
Deci, neputând s-aleg, le las pe toate,17 –prin urmare poetului acordă dreptul de intrare în cetate tuturor formelor de poezie, indiferent de tehnici, sentimente, geografii şi arheologii lirice.
Cum le-am găsit, târziu, pe ţărm nipon,18 –dar pentru a ajunge la o asemenea realizare (Ancadierul) a trebuit să se producă acumulări, mutaţii, să se consume multe experienţe estetice. Geografia lirică va cuprinde Japonia (cu câteva specii: haikuul, tanka, renga)…
În Albion,19 –…sonetul englez
Italia20 (se poate) -…sonetul italian, terţina, canţona…
Sau Franţa,21 … balada, rondelul…
sau Ninive,22 –…specii lirice străvechi precum fabula de exemplu
Babilon.23 – …la fel…
Şi Persia,24 …gazelul…rubaiatul, catrenul, masnavi…
Arabia25 au fost printre mirese -… maqamele…
Şi ţara mea26 (ea mi-a dat vorba, gândul). – …doina, bocetul, descântecul, blestemul, pluguşorul, colinda …
Silabele cu grijă-au fost alese27 –poetul ne asigură de calitatea discursului său liric.
Să nu se năruie privirea, rândul.28 –fără această calitate s-ar prăbuşi întreg eşafodajul.
Am pus de toate: bocete, blesteme,
Sonete şi rondeluri şi ancade,29 – sunt inventariate câteva dintre speciile întâlnite în Ancadierul.
Cuvinte demne de urcat în steme,30 –cuvinte nobile, alese, poetice, dând limbii nobleţe.
Cuvinte-nvolburate din cascade.31 –cuvinte tumultuoase, adevărate vârtejuri (mai ales în cazul blestemelor şi al bocetelor).
Un an întreg, atâta versul ţine:32 – Ancadierul este un canţonier, care conţine 366 de poezii, câte una dintru fiecare zi a anului.
E-o unică poemă, dar glasuri zeci; 33 – revine ideea că nu scriem decât o singură carte.
Ne închinăm aceleaşi lumine,34 – lumina tiparului, a înţelepciunii, a spiritului, lumina paradisiacă.
Chiar de-am ales alte drumuri, poteci. 35 – fiecare specie are o independenţă a ei care o face unică, chiar dacă e vorba de aceleaşi teme şi motive.
Îngândurat, dar săgetat de dor,36 –a scrie implică o imensă răspundere.
Ţie mă-nchin, complice cititor.37 –cititorul este supremul judecător.
Această odă este o prefaţă lirică a Ancadierului, cu câteva elemente de artă poetică.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.