teme-te de cei²

fără umbră:³ ei vin din⁴

prea limpezi ape⁵

   Lucian Strochi

Duhul delfinilor¹ – şi acest haiku a avut o variantă, într-o poezie fără titlu, din volumul Cuvântul cuvânt, care începea aşa:   „teme-te de cei fără umbră: ei vin/din ne-ncepute ape şi sunt/de stirpe aleasă şi care se termina cu distihul: „şi vin să îndrepte să culce/făpturile noastre piezişe”. Poezia era un elogiu adus actorilor. Am aflat apoi de faptul că delfinii sunt suflete de tâlhari care acum se pocăiesc. (v. poezia Delfinul din Alfabetul animalelor). Transferul s-a făcut uşor, actorii fiind nişte tâlhari ai inimilor noastre, răpindu-ne lacrimi, zâmbete şi sentimente.

teme-te de cei²   – să remarcăm onomatopeea obţinută prin prezenţa vocalei „e” în toate cuvintele din primul vers; de altfel aceeaşi vocală e prezentă şi în toate cuvintele din ultimul vers.

fără umbră:³ ei vin din⁴ – între primul şi al doilea vers avem un enjambament, cezura venind la jumătatea versului al doilea. Fără umbră e doar cineva care e în plină lumină şi mai mult este un duh, un spirit, un suflet (orice corp are o umbră). Se sugerează că absenţa umbrei se datorează mediului pur din care provin acele duhuri ale delfinilor.

prea limpezi ape⁵ –apele nu ascund, ci dimpotrivă evidenţiază dansul delfinilor care însoţesc nava. Poemul este realizat din cuvinte care exprimă vagul. De altfel tot haikuul nu are decât două substantive (umbră şi ape  – şi acelea fluide, fără corporalitate) la un total de 12 cuvinte. Structura haikuului este una clasică: un tristih cu 5-7-5 silabe.