CORNEL  PAIU: Ce delimitări vedeţi dvs. că se impun între memoria emoţională, memoria filologică şi memoria artistică?

LUCIAN STROCHI: De ce să vedem neapărat delimitări? Ele sunt formale, ţin mai mult de materie şi material. Memoria este şi emoţională, scotocind prin amintiri şi filologică, altfel nu ar putea fi provocată şi evocată, şi organizată în structuri complexe, cum ar fi cele artistice. O parabolă cheamă emoţia, este expresia unui discurs „filologic” cu mare forţă generalizatoare şi generează opere artistice extraordinare.

CORNEL  PAIU: Ce strategii credeţi că are memoria emoţională?

LUCIAN STROCHI: Memoria emoţională urmăreşte declanşarea unor stimuli logici. De aici şi logica emoţională, logica inimii. Cei vechi credeau că sediul emoţiei şi al logicii este inima. Nu cred că greşeau prea mult…