HAIGA

între haiga1 şi taiga2

cerul albastru3 senin4

între taiga şi haiga5

sufletul meu e prea plin6

Lucian Strochi

Haiga  

între haiga1 – haiga este un tablou având scopul de a însoţi un haiku sau o altă poezie japoneză scurtă.  E bine ca tabloul să fie pictat de autorul haikuului sau al poeziei. În cazul de faţă sunt încălcate mai multe reguli: prezenţa rimei (rimă încrucişată), folosirea catrenului (inexistent în literatura cultă japoneză), folosirea prin chiasm a două cuvinte care se repetă (taiga şi haiga), numărul de silabe este acelaşi (şapte) pentru fiecare vers.

şi taiga2  – taiga este o pădure uriaşă, care se întinde pe mai multe continente.

cerul albastru3  – cerul albastru trebuie să intre în contrast cu ruginiul frunzelor. Culoarea este de foarte puţine ori explicită, definită ca atare, (mai ales albastrul) în poezia japoneză.

senin4  – există o concordanţă între starea naturii şi sentimentul pe care îl generează. Senin poate fi denotativ dau conotativ, mai ales dacă e vorba de firea omului, de atitudinea sa.

între taiga şi haiga5se stabileşte prin chiasm o corespondenţă biunivocă între o parte a naturii şi un text literar, altfel spus între natura naturata şi natura artifex.

sufletul meu e prea plin6acest vers permite mai multe decodări. Pentru spiritul japonez, o frumuseţe nestăvilită este de neacceptat. Prin urmare sufletul este prea plin, lipsit adică de eleganţă şi echilibru. Sufletul cucerit de frumuseţea taigalei, ar vrea să restituie cumva această frumuseţe, aidoma unei fântâni havuz, permiţând imaginilor să se reînnoiască permanent. Această haiga a fost singura prezentă în Ancadierul. Am simţit nevoia să mai adaug câteva, respectând acum nu doar spiritul, ci şi litera speciei literare.