Geografie lirica: Muzeul de Arta din Targoviste
Muzeul de Artă din Târgoviște este amenajat într-o clădire istorică de o frumusețe aparte și se află în vecinătatea „Curții Domnești”. Clădirea a fost construită între anii 1892–1894 de antreprenorul italian Giovanni Baltasare Vignosa ca sediu al Prefecturii judeţului Dâmboviţa, având o decoraţie clasică cu influenţe baroce, iar în interior are o impresionantă pictură. Splendoarea picturii se vede tot mai mult pe măsură ce se ajunge la etaj, culminând cu decoraţia „Sălii de Consiliu”, situată central la etajul clădirii. Pictură murală, cu care este decorată Sala de Consiliu, impresionează ochiul, prezentând motive neoclasice, vegetale şi florale cu influenţe clare ale barocul italian. „Deasupra celor cinci căi de acces în sală se întâlneşte pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgovişte (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi aşa cum le-a văzut pictorul de origine italiană Giovanni Battista del Basso la 1894–1895, o excepţie constituind-o prezenţa, deasupra uşii centrale, a căpriorului ca stemă a judeţului Dâmboviţa.”
Din anii 1970, când Prefectura s-a mutat într-un sediu nou modern şi mult mai mare, aici a funcţionat până spre sfârşitul anilor 1980 Secţia pentru Adulţi a Bibliotecii judeţene, după care aici se află Muzeu de Artă.
Datorită spaţiului cam restrâns, expoziţia Muzeului de Artă este modestă ca număr de exponate. La parterul clădirii se găsește artă veche românească, iar la etaj artă decorativă şi pictură de şevalet începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios – realizată pe diferite suporturi – ilustrată aici cu frescă din perioada brâncovenească, dar şi cu icoane din secolul al XVIII-lea şi chiar mai târzii datate după 1800.
Descoperim aici icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, care sunt datate din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864), prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de şevalet care este situată la etaj. Apoi apar portretele anonime de boieri, care amintesc, prin costume şi chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiţia tablourilor votive ale diferiţilor ctitori de biserici.
Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu Mirea și Ștefan Vasilescu, vorbesc de stilurile și schimbările care se produceau în plan artistic la nivelul întregii țări.
În muzeu pot fi admirate tablouri care se regăsesc în expoziţia permanentă. Sunt tablouri cu tehnici de lucru variate, cu tradiţie sau mai noi, de la tempera pe lemn şi frescă până la pastel şi ulei pe diferite suporturi, dar şi culorile specifice fiecărui artist, cum ar fi: albastrul şi albul lui Petraşcu, griurile calde ale lui Pallady, galbenul luminos al lui Tonitza, griurile lui Grigorescu, albastrul lui Dărăscu, verdele lui Bob Bulgaru, etc. Astfel, expoziţia pusă în valoare de pictura şi arhitectura clădirii cu spaţii variate monumentale sau intime, invită vizitatorul la meditaţie la vremurile de demult, îmbie la amintiri şi retrăiri ale atmosferei timpurilor apuse, prin intermediul lucrărilor prezente.
Scările care urcă la etaj sunt impozante cu decorațiuni deosebit de frumoase. Holul în care se ajunge, are mai multe uși cu decorațiuni deosebite, iar tavanul este de o frumusețe încântătoare.
Tot în hol găsim în spațiul dintre uși amplasate mai multe sculpturi:
În sălile vizitate am putut admira diferite picturi ale unor pictori anonimi, cu portrete de boieri, generali și domnitori:
Deosebit de impresionați, ne-au dus pașii prin încăperile muzeului în care am putut admira comori neprețuite, conduși de ghida muzeului.
Prof. Eva Lazea
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.