Singurii credincioși cu adevărat  

Sunt copiii: ei văd ce nu se vede; 

Doar ei citesc, necitind, străvechi vede

Și au sufletul doar din aur curat.  

Doar ei văd în frunze arginți,  monede  

Și-n orice piatră un rubin sau agat   

În șotron un ducat pătrat un palat   

Și  – n-ai crede – în scaun  patrupede.  

Doar copii vorbesc cu o păpușă:  

Cred în sacra lucrurilor iubire 

Și în a cerului lunii privire,  

Că soarele însuși poate fi  mire, 

Că fiarele încap într-o mănușă.   

Doar ei schimbă lumea cu-o nuielușă…

Lucian Strochi