Adesea sufletul tău mă inundă

Cucerind inima,  nervii, privirea;

Culegându-mi, fără grabă, iubirea…

Leagăn,  val fără apă, fără undă.

Mă caută mov, cercetându-mi firea,

Încercând în trupul meu să se-ascundă;

Uitare de sine, blândă, profundă

Căutând androgin, vag, potrivirea.

Noduri de imagini, cheaguri de vise

Imaginând vechi și noi paradise…

O bancă în parc senin ne zâmbește…

Răspunsuri mute în coadă de pește

Sufletul tău m-a găsit, mă citește:

Carte cu rânduri neclare, nescrise…

Lucian Strochi