1. 1. Apocalipsa va veni atunci când cocoșul va striga „cu-cu” …
   2. Apropie-ți departele și îți depărtează aproapele.  Abia atunci poți fi tu însuți.
   3. Ar trebui să avem un mai mare respect pentru nebuni. Niciunul nu-și dorește o identitate cenușie, ci se „confundă” cu cele mai mari celebrități: zei, împărați, regi, în cel mai rău caz haiduci.
   4. Ar trebui să mulțumim mai mult durerii. E adesea cel mai sigur prieten.
   5. Ar trebui să stimăm mai mult întunericul. Și asta in mai multe motive. După unii, lumina s-a născut din întuneric. Universul nostru conține peste 99 la sută întuneric și doar 1 la sută lumină. Fără întuneric nu am înțelege frumusețea și importanța luminii. Negrul e suma tuturor culorilor, iar întunericul e negru. Marii poeți vorbeau de un soare negru.
   6. Arborele meu genealogic nu este nici genial, nici logic.
   7. Armele nu tac niciodată. Nici atunci când Pacea ține un discurs emoționant.
   8. Arta de a trăi e de a transforma trecerile în petreceri.
   9. Artele se bazează pe iluzii, științele, pe neștiință. Restul e o luptă pentru supraviețuire.
   10. Asistăm la „mutații”, „permutări” și „aranjamente”. ADN-ul a trecut prin DAN (la judo), a devenit apoi DNA și se simte acum confortabil.
   11. Aș vrea ca fiecare rând să se rostească: cuget are…
   12. Aș vrea să fiu musca care mă bâzâie mereu – îmi șopti statuia.  „De ce?” – am întrebat mirat. „Pentru că aș fi vie! Și pentru că aș zbura!”
   13. Aș vrea, dacă se poate, să fiu înmormântat într-o carte.
   14. Așchia nu sare departe de trunchi, dar trunchiul sare departe de pădure.
   15. Aștept cu nerăbdare un moment de criză. Știu că după el va veni o perioadă de inspirație, recreație, creație.
   16. Atât de mult asemănăm timpul cu o apă care curge, încât și nisiparniței îi spunem clepsidră.
   17. Atunci când ești absolut singur, îți poți permite să fii câteodată și sincer.

Lucian Strochi