1. Rima e mai tare decât credem: când scriu vis mă gândesc la cais. Aș vrea să mă gândesc la cireș, dar dau greș.
2. Rima perfectă pentru vis nu este cais, ci viitor. E rimă de rădăcină…
3. Riscul de a face lucruri bune e minim. Dar e drept, și a face lucruri rele e la fel de lipsit de riscuri.
4. Robotul va fi învins de om atâta timp cât acesta nu l-a programat să poată greși.
5. Romanță rimează cu clanță.
6. Ruga nu se face cu cuvinte obișnuite, ci cu cuvinte fără cuvinte și care se spun doar în gând și în inimă.
7. Rugăciunea e bună numai dacă e făcută cu amândouă mâinile și între ele ai propria-ți inimă.
8. Rușinea nu seamănă, deși pune pete pe obraji, întotdeauna cu pojarul,  cu rujeola sau cu oricare boală de piele. Pentru că e o boală de suflet.
9. Să învățăm mereu de la ceilalți. Aceasta e prima regulă a înțelepciunii.
10. Să renunți la o iubire este o crimă cu premeditare.
11. Să stai strâmb și să judeci drept. Asta pentru că s-a stat drept sau drepți și s-a judecat strâmb.
12. Șacalul este un animal între lup și vulpe și care de fapt este un cal cu șa de unde și numele (din teza unui elev ingenios).
13. Șaiba rimează cu naiba, atunci când lipsește sau nu se potrivește.
14. Salata de cuvinte e, până la un punct, acceptabilă. Inacceptabilă mi se pare salata de idei.
15. Șapte e cifra inițierii. Așa o fi, dar prea seamănă cu o coasă…
16. Sărăcia strălucește, e „lucie”. Bogăția e mată și înfrânge până și poleiala.
17. Șarpele are ca semn distinctiv două puncte (:). Dar fac cât unul (.)sau cât trei (…)
18. Şarpele e o şopârlă invalidă. (Din gândirea unui copil)
19. Șarpele e un animal foarte important. Ce s-ar fi făcut fără el Adam și Eva?
20. Șarpele monetar poate fi veninos sau nu. Oricum mușcă întotdeauna pe cineva.
21. Șarpele năpârlește, dar nu își pierde niciodată otrava.
22. Scriind, realizez că niciodată nu pot fi singur.
23. Scriitorul e un semănător de litere. Depinde de ce seamănă și de ce îi răsare. Și de ce culeg ceilalți…
24. Scriptura e sfântă, icoana e sfântă. Cum se numește oare fapta sfântă?
25. Scrisul a fost inventat de oameni pentru a nu uita ce au promis ieri, și pentru a le da o șansă pentru mâine. Popoarele care nu au cunoscut scrisul au dispărut din istorie.
26. Scrisul e unul din puținele lucruri de origine divină. El este și cârja memoriei.
27. Scrisul nu e apanajul omului. Numai că ființele scriu întotdeauna altfel decât omul. Fără litere, fără cerneală, dar cu multă lumină.
28. Se lăuda că a descoperit acul cu două capete ascuțite. Dar s-a înțepat într-unul și a murit repede. Era un ac de scorpion.
29. Se pare că porcul distinge, dintre animale, cel mai bine culorile. Normal: se hrănește cu lături.
30. Se poate citi în orice: în palmă, în piatră, în stele, dar cel mai adesea în piele de vițel sau în hârtie. Pentru restul materialelor, „a citi” e înlocuit de „a ghici”.

Lucian Strochi

1. Quarcul este particula fundamentală din care este alcătuit visul.
2. Quattrocento a pornit din Florența și s-a extins și în Urbino, Padova, Veneția, Siena. Și atunci a devenit quattrocentro.
3. Quiproquol este o confuzie de persoane. Adică confunzi amanta cu soția. Sau invers. Dacă e vorba de lucruri, quiproquoul te face să iei umbrela altuia crezând că e a ta. Confuzia se produce mai ales pe vreme de ploaie…
4. Răbdarea e mai bun malaxor decât timpul.
5. Raiul e mult mai plictisitor, mai anost, mai cenușiu decât Iadul. Asta o spun cam toate religiile. Oare o fi adevărat? De ce nu suntem lăsați să comparăm și apoi să alegem?
6. Rândurile scrise sunt lanțurile cu care te legi sau ești legat de nemurire.
7. Rănile sufletului se vindecă cel mai greu. Pentru că e greu să găsești pentru ele un plasture potrivit.
8. Râsul e o stare paradoxală a omului, contradictorie. Râsul nu înseamnă neapărat fericire.
9. Râsul e un sentiment cam ambiguu. Asta din cauza măștilor.
10. Râsul probează de două ori inteligența omului: întâi ca manifestare și a doua oară prin înțelegerea mesajului receptorului.
11. Râsul turbat îmi urmărește carotida. Iată o ambiguitate perfectă.
12. Războinicul vede până și în curcubeu un arc de luptă.
13. Războiul este un duel între minciuni, cu o singură victimă sigură, adevărul.
14. Realitatea e cea mai pură ficțiune.
15. Religia nu contrazice natura. Dimpotrivă: o completează și o potențează.
16. Renașterea e tot o Înviere? (Din gândirea unui elev)
17. Replica tăcerii e mai tăioasă decât cea a cuvântului.
18. Reușesc doar acei care nu-și cunosc sau recunosc limitele.
19. Ridichea ridicolă ridică rizibil ridurile rizomilor. (scioglilingua – frământare de limbă)
20. Ridurile sunt tot un fel de circumvoluțiuni. (Din gândirea unui copil mai aparte).

Lucian Strochi

1. Poți zbura și fără aripi. Dar atunci nu mai ești păsăre
2. Poveștile încep cu „A fost odată” pentru a nu se crede că istoria s-ar putea petrece în prezent.
3. Prefer cascada avalanșei. E mai naturală.
4. Prefer să ard pe rug decât într-un crematoriu. Din mai multe motive.
5. Prefer să împietresc de spaimă câteva secunde decât să fiu statuie impasibilă în piață publică timp de câteva secole.
6. Prefer să traversez un munte, decât un mușuroi. Și asta din mai multe motive.
7. Prefer tușurile în locul retușurilor.
8. Prefera să fie libertin decât anarchist
9. Preotul este un doctor al sufletului. Doctorul e un preot al trupului. Și amândoi apar când stai culcat.
10. Prezentul continuu e timpul care ne lipsește cel mai mult.
11. Prietenia e limita de jos și de sus a iubirii.
12. Primește laudele și injuriile cu aceeași indiferență.
13. Prin lustruire, toate obiectele își sporesc valoarea. E valabil și pentru cuvinte.
14. Privește toiagul nu ca pe un sceptru, ci ca pe un lăstar
15. Procesul te însoțește în orice faptă, nu doar la Judecătorie.
16. Pronumele este tot un prenume care înghite apoi numele. Așa cum Nicu îl înghite pe Cosmescu.
17. Propun și eu o formulă: E= mc3. Cu siguranță, cineva o va demonstra cândva.
18. Propune-ți întotdeauna salturi sau sărituri cât mai mari și atunci pașii de mers ți se vor părea foarte ușori. Dar nu uita că o scriere începe obligatoriu cu prima pagină. Și tot obligatorii sunt și celelalte.
19. Puicuța nu e cloșcă. Așa că nu strica cu ea ouăle.
20. Punând după gratii un condamnat și fotografiindu-l cu un număr pe piept nu facem decât să reabilităm demnitatea numărului.
21. Punctul de plecare pe un drum e întotdeauna același. Punctul de sosire e de fiecare dată diferit.
22. Pune un suflet între oglinzi paralele și vei descoperi un înger, un sfânt sau chiar un alt suflet.
23. Putem ghici în cafea, în bobi, în măruntaie de pasăre, în palmă, în nori. Eu mi-am propus să ghicesc în cioburi de oglinzi.
24. Puținele lucruri aflate în preajma noastră ne ajută, fiindu-ne unelte. Prea multele lucruri, ne sufocă.

Lucian Strochi

1. Pentru aceeași realitate, o minciună va folosi mai multe cuvinte decât adevărul. Așa o și putem recunoaște destul de ușor.
2. Pentru a-ți imagina prezentul îți trebuie mai multă imaginație decât pentru a-ți imagina viitorul sau trecutul.
3. Pentru o târâtoare, mersul e un zbor.
4. Pentru un marinar, importante sunt pânza, vâsla, motorul și mai puțin vântul sau valul.
5. Peștera a fost prima casă a omului. Și din păcate, uneori, și ultima.
6. Piatra de mormânt poate fi și soclul unei statui.
7. Picăturile și lacrimile vin întotdeauna de sus. Dar nu întotdeauna vin de la Dumnezeu.
8. Pisica e mai puternică decât tigrul. Acesta din urmă nu a reușit să-l transforme pe om în sclavul său personal.
9. Plânsul e ca o ploaie. Bun pentru tine, dar și pentru ceilalți.
10. Poartă-te cu orice cuvânt așa cum te-ai purta cu orice lucru: nu-l lăsa să se usuce, să mucegăiască, să se prăfuiască, să ruginească.
11. Podul casei e diferit de podul de peste un râu. Dar amândouă sunt necesare și sunt produsele minții și mâinilor noastre. Mai puțin podul palmei care e altceva.
12. Podul, ca și curcubeul, are cel puțin două capete.
13. Poeții sunt adevărații împărați, stăpâni ai lumii. Nu au sceptru, măciucă, bâtă, toiag, cârjă, nuielușă sau baghetă, dar sunt stăpânii imaginii, ai sunetului, ai pietrei, și, cel mai important, al inimii, ai visului și ai minții. Și asta nu reușește niciun rege cu supușii săi.
14. Poetul poate înduioșa pietrele, poate împietri inimile, poate seca izvoarele, poate porni râuri de lacrimi. Poate face din munte vale, din vale – trandafir. Noroc că nu face altceva decât să-și cânte zi și noapte iubita.   Și asta timp de mai multe secole.
15. Poezia e pentru literatură ceea ce reprezintă icoanele sau statuile pentru o mănăstire. Proza e zidul clădirii.
16. Poezia este o mișcare a unei aripi de fluture care poate produce un uragan în suflet.
17. Poezia începe acolo unde sfârșește realul.
18. Poleită cu aur furat luna îmi pare nesimțit de rotundă.
19. Politețea nu trebuie pusă niciodată pe poliță.
20. Porcul a vândut mărgăritarele găsite în troacă. Și a trăit fericit, până la adânci bătrâneți.
21. Pot să am trupul unui bătrân. Important e să-mi rămână sufletul de copil.
22. Poteca prin pădure e adesea mai sigură de cât un drum larg, dar fără copaci.
23. Poți scăpa oricând de poliție, de un răufăcător, chiar și de propria ta umbră. Nu însă și de imaginea ta sau a personajului căruia i-ai împrumutat imaginea ta, imagine săpată în retina a milioane de oameni.
24. Poți scrie pe orice suport. Numai scrisul pe inimă și pe creier nu se șterge.
25. Poți stinge orice incendiu. Mai puțin unul: iubirea.

Lucian Strochi

1. Orice joc e o luptă. Din păcate, reciproca nu e valabilă. Ba,de cele mai multe ori, e tragică.
2. Orice lucru poate fi pervers pentru o gândire perversă. Același lucru poate fi normal pentru o minte normală.
3. Orice lucru se învață. Dar cel mai greu dragostea și prietenia.
4. Orice măicuță dintr-un schit e o sfântă. Orice mamă este o mănăstire.
5. Orice om are o misiune în viață. Numai că el nu o știe și îi trebuie o viață întreagă să o afle.
6. Orice pas făcut e o schimbare de direcție. Și uneori și de perspectivă.
7. Orice plantă răsare dintr-o sămânță. Oare cum s-o fi numind sămânța din care răsare soarele? (Din gândirea unui copil mai aparte).
8. Orice poet mare scrie mereu căutând să nimerească versul care să fie șperaclul pentru ușa închisă a universului.
9. Orice traducere e imperfectă. Chiar dacă e tradusă dintr-o limbă în aceeași limbă.
10. Oul e mai vechi decât găina. Asta și pentru că dinozaurii făceau ouă, iar de găini în mezozoic nici vorbă.
11. Pace, pace, între două dobitoace –spune un cântec de copii. Dar între oameni nu e posibilă pacea? Sau necesară?
12. Pacea e cel mai greu război câștigat.
13. Pacea sufletului e mai rară chiar decât pacea unui nor alb într-un senin de vară.
14. Paginile unei cărți nu pot fi numărate. Pentru că o carte nu știi niciodată de la ce pagină a început și la ce pagină se va sfârși. În plus, la fel ca la un drum, care va fi altul pentru fiecare călător, o carte va fi mereu alta pentru fiecare cititor.
15. Pământu-i o apă și apa-i un foc,/ iar focul e aer pierdut în eter… Un început interesant de poem cosmogonic.
16. Pământul, sătul de mișcările de revoluție, de demonstrații, ar vrea să se oprească o clipă. Numai că asta ar fi un lucru cutremurător pentru toți.
17. Până la urmă tot nu am aflat dacă paralelele se întâlnesc sau nu la infinit. Deși am fost de câteva ori până acolo.
18. Până și mortul greșește, deși toți îl laudă.
19. Până și prostul se poate deștepta. Din somn. Noroc că îi trece repede.
20. Paradoxal, inamicii sunt mai sinceri decât prietenii. Dar există și o lege a compensației: câțiva prieteni îți sunt și fideli.
21. Paradoxul iubirii: orice iubire nouă te surprinde la fel de neîndemânatec, de inocent, de nepregătit.
22. Parantezele sunt importante pentru ce se află între ele.
23. Păstrează marmura pentru statui, nu pentru cavouri.
24. Pedigri înseamnă cumva pete gri? (Din gândirea unui copil mai aparte).

Lucian Strochi

1. O femeie care iubește nu-și dorește ca viitorul copil să-i semene ei, ci să-i amintească mereu de iubitul ei.
2. O femeie cu adevărat frumoasă e aceea care nu încearcă măcar o clipă să înșele natura.
3. O imagine face cât o mie de cuvinte. Tăcerea face cât o mie de cuvinte. Tăcerea este o imagine. Important e să știi s-o înrămezi.
4. O împărțire cu rest nu e o împărțire bună.
5. O viață întreagă m-am străduit să înțeleg ce este infinitul. Am renunțat acum: nu mă puteam ocupa la infinit de această chestiune.
6. O vorbă bine întoarsă te va salva uneori, tăcerea întotdeauna.
7. Oamenii au nevoie de iluzia unicității. Altfel m-ar mai exista casă, masă, dragoste. Chiar dacă unicitatea este o iluzie.
8. Oamenii normali pot naște monștri. Monștri nu reușesc, oricât s-ar strădui, să nască oameni normali.
9. Oamenii se tem doar de două lucruri: de întuneric și de tot ce e nou.
10. Oamenii se visează fluturi, dar niciodată omizi.
11. Oamenii sunt atât de orgolioși, încât numesc „submarin” un vas care abia se scufundă la câteva sute de metri adâncime.
12. Oamenii sunt neatenți la limbajul verbal, ceva mai atenți la cel gestual și foarte atenți la cel paraverbal.
13. Oare animalele își doresc să devină oameni? (Din gândirea unui copil mai aparte).
14. Oare cine a inventat lutul? Dar oala?
15. Oare în Insula Șerpilor sunt șerpi? Am încercat să aflu, dar nu m-au lăsat soldații…
16. Oare, dacă după un cataclism planetar, s-ar salva doar cuvintele, am putea reface lumea ?
17. Ochii, mintea, inima și mâinile sunt cele mai rafinate unelte ale oricărei
18. Ochiul poate fi o prelungire a creierului, dar nu trebuie niciodată să fie o prelungire a limbii.
19. Ochiul se miră mai mult decât sprânceana și râde mai mult decât geana. (proverb indian)
20. Ochiul, ca să fie ochi, are nevoie și de geană, de pleoapă, de sprânceană. Dar și de puțină lumină.
21. Oglinda care se oglindește în altă oglindă simte oroarea infinitului.

Lucian Strochi

1. Nu toate tezele de aur au ajuns tezaur.
2. Nu tot ce are aripi este pasăre sau înger.
3. Nu tot ce are aripi, zboară. Întrebați puiul de găină din galantar.
4. Nu tot ce e lustruit devine strălucitor.
5. Nu toți câinii dau din coadă. Unii latră, alții mușcă. Dar fii sigur că un câine nu poate face toate cele trei lucruri deodată.
6. Nu tuturor celor care li se dă onorul au onoare.
7. Nu uita că ajuns pe culmea cea mai înaltă, trebuie să și cobori.
8. Nu uita că ești fiul naturii. Ascultă deci glasul florilor, cântecul păsărilor, șoaptele animalelor, muzica sfântă a cristalelor, murmurul izvoarelor, tăcerea lutului. Și abia după toate acestea, scrie.
9. Nu uita că există trei prieteni care îți pot deveni oricând dușmani: trecutul, prezentul și viitorul.
10. Nu uita că înainte de alegeri, un președinte e preș în fața ta, iar după alegeri e dinte, măcar pentru că ți s-a făcut preș o perioadă.
11. Nuca cea mai tare e cea din nuc.
12. Nu-i cred pe moraliști. Cu siguranță au ei ceva de ascuns.
13. Nu-l supăra pe Domnul. Dar nici pe Diavol nu e prea bine să-l întărâți.
14. Numărul cărților încă necitite este egal cu numărul cuvintelor încă nespuse.
15. Numele e cel mai greu de șters. Poți încerca să-l înlocuiești cu un renume, dar e riscant și nesigur. Mai sigur e cu o poreclă.
16. Nu-mi doresc să prind un peștișor de aur. Nu știu ce i-aș putea cere. În plus, nu cred că aș vrea să-i dau drumul. I-ar sta atât de bine într-un acvariu…
17. Nu-mi plac pronumele pentru că adună prea multe nume. El poate fi oricine și cred că nici Dumnezeu nu-i mai poate deosebi pe fiecare.
18. Nu-ți dori niciodată ceea ce poți obține.
19. Nu-ți forța prea mult norocul. S-ar putea să câștigi.
20. Nu-ți justifica niciodată greșelile. Nici reușitele. Lasă-i pe alții să-și piardă timpul cu asta.
21. O carte citită e o lume salvată. Sau descoperită. O bibliotecă citită e un continent descoperit.
22. O carte este singurul obiect care este, atât închis, cât și deschis, în același timp. Sau altfel spus: o carte nu se închide niciodată.
23. O emoție prelungită e la fel de imposibilă ca un fulger neîntrerupt.
24. O este un șarpe care își înghite coada și care, din când în când, e confundat cu o literă sau o cifră sau cu un cerc. (din gândirea unui elev).

Lucian Strochi

1. Nu poți hrăni pe toți. Nu poți potoli setea la toți. Nu-i poți bucura pe toți. Nu-i poți întrista pe toți. Nu-i poți naște pe toți. Nu-i poți omorî pe toți. Dar măcar încearcă.
2. Nu poți observa frumosul dacă sufletul tău nu e pregătit să-l   cuprindă.
3. Nu poți trăi doar așa cum vrei tu. Nici măcar atunci când ești singur.
4. Nu povesti despre o călătorie decât atunci când te-ai întors cu bine din ea.
5. Nu prea știu care e diferența dintre orez, orz și ovăz. Ei, dacă aș fi cal, ar fi altceva.
6. Nu pune ouăle în același coș, dar pune-le în același cuib. Dar asta numai dacă le vrei clocite.
7. Nu pune toate ouăle în același coș. Mai bine clocește-le. Sau vinde-le. Sau ciocnește-le după ce le-ai vopsit.
8. Nu pune toate ouăle în același coș. Mai bine vinde-le.
9. Nu puneți orice cuvânt pe rană. Unele vindecă, dar multe infectează până la gangrenă.
10. Nu putea să adoarmă până nu citea o carte. Citea o carte până găsea o eroare. Atunci adormea liniștit.
11. Nu regreta niciodată greșelile trecutului, ci pe acelea ale viitorului.
12. Nu regreta niciodată trecutul. Important e să nu-ți repeți aceleași greșeli în viitor.
13. Nu reveni niciodată într-un loc unde te-ai simți bine. Ori locul s-a schimbat, ori tu ai îmbătrânit.
14. Nu spune că te duci într-o călătorie decât după ce te-ai întors din ea.
15. Nu știm când murim, dar din păcate nu știm nici de când am început să trăim.
16. Nu știm câte clipe are moartea, dar despre viață știu că are în jur de două miliarde de secunde. Asta până la 72 de ani…
17. Nu știu câte intrări are un labirint, dar știu câte ieșiri are: niciuna!
18. Nu știu cum arată sămânța fericirii, dar știu că există o floare a fericirii și care se culege numai în doi sau în mai mulți.
19. Nu știu dacă năpârca năpârlește, dar șarpele sigur.
20. Nu știu în ce să cred mai mult: în adevărul minciunilor sau în minciunile adevărului?
21. Nu știu încă dacă moartea e o stare sau o existență. Sau o trecere între ele.
22. Nu suntem decât niște cifre. Și pentru a nu ne înspăimânta prea mult, le spunem date. Ca și cum ne-ar fi date…
23. Nu te baza că nerv rimează cu serv. Se mai și răscoală uneori…
24. Nu te încrede în tăcerea sirenelor. Acestea ori cântă, ori urlă.
25. Nu te lăsa fulgerat de prea multe idei. Pune-ți un paratrăsnet.
26. Nu te lăsa înșelat de mângâierea pe tălpilor goale de către nisip. Nu uita că el e timpul trădător curgând într-o  nisiparniță.
27. Nu te opri prea des, că obosești prea repede.
28. Nu toate lucrurile au un început. Nu toate lucrurile au un sfârșit. Lucrurile care nu au un început sau un sfârșit sau un început și un sfârșit sunt cele mai tragice.

Lucian Strochi

1. Nu există decât mare și munte în natură. Restul sunt forme și realități intermediare.
2. Nu există fapte mărunte. O bacterie poate fi mai ucigașă decât un topor.
3. Nu există memoria perfectă, după cum nu există nici uitare perfectă.
4. Nu există perfecțiune în natură. Dacă ar exista, atunci am contempla o lume moartă. Așa cum compari copacii dintr-o pădure împietrită sau un șir de statui.
5. Nu există pierdere mai mare decât pierderea copilăriei.
6. Nu există vreun lucru de care să ai neapărată nevoie. Inima poate fi artificială. Inteligența poate fi artificială. Natura poate fi artificială…
7. Nu înțeleg cum se pot plictisi unii oameni. Sunt atât de bogați, încât (își) pot risipi timpul. Mie unuia nu-mi ajunge niciodată timpul pentru ceea ce fac. Probabil sunt un prost manager, dar e drept că nu mă plictisesc.
8. Nu întotdeauna albul înseamnă puritate: gândiți-vă la albeața de la ochi și îmi veți da dreptate.
9. Nu îți alege un ideal pe care să îl poți lesne cuceri. Nu te-ai mai putea bucura atunci pe deplin de adevăratele victorii.
10. Nu judeca oamenii, nici măcar dacă ești judecător.
11. Nu lanțurile îi fac pe om sclav, ci dorințele.
12. Nu lua decizii. Și dacă totuși le iei, să nu fie decisive.
13. Nu lua numele Libertății în deșert.
14. Nu mă tem de bătrânețe. Mă tem că nu voi ajunge la ea.
15. Nu mă tem de înălțimea unui munte, ci de lungimea unei câmpii.
16. Nu mai huliți atât de mult minciuna. În fond, un mincinos are nevoie de o bună memorie și de multă imaginație.
17. Nu mai iau în calcul păcatele altora. Îmi ajung ale mele.
18. Nu oamenii sunt importanți, ci relațiile dintre oameni.
19. Nu pactiza cu nimeni. Nici cu Diavolul, dar mai ales cu tine.
20. Nu porni să cucerești noi teritorii, decât după ce le-ai cucerit cu adevărat pe cele care îți aparțin deja.
21. Nu pot fi prieten cu cineva care nu aș știut niciodată ceea ce este eșecul. Dar nici cu cineva care nu a avut niciodată bucuria victoriei.
22. Nu poți avea suflet de slugă și trup de stăpân. Invers ar mai merge…
23. Nu poți găsi ceva fără să cauți: nu poți căuta ceva fără să știi ce cauți. Iar dacă găsești ceva, fii mulțumit: poate că e tocmai lucrul pe care îl căutai.

Lucian Strochi