Tag Archives: eveniment

PROGRAMUL TARGULUI DE CARTE LIBRIS NEAMT 2017

 

14 – 18 septembrie 2017

PROGRAMUL TÂRGULUI DE CARTE „LIBRIS NEAMȚ” 2017

DEDICAT IMPLINIRII A 180 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI ION CREANGĂ, 170 DE ANI DE LA NAȘTERE ȘI 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI CALISTRAT HOGAȘ

 

JOI, 14 SEPTEMBRIE
12.00   DESCHIDEREA OFICIALĂ 17.30  CONFERINȚELE LIBRIS 2017: Mircea Dinescu, Încotro poezia ?

Lansare de carte : Colier din bomboane de colivă, de Mircea Dinescu, Editura Fundației pentru poezie.   
12.30 ROMÂNIA 100

– Centenarul Marii Uniri, 100 de ani – 100 de cărți de istorie (documente, mărturii, studii); Proiect al Editurii TipoMoldova din Iași, prezentat de Aurel Ștefanachi.

– Lansarea de carte: Basarabia, acum, de Vlad Vlas,  Editura Litera,Chișinău; prezintă Anatol Vridașcu și Leo Butnaru.

 18.30  SHOW GASTRONOMIC cu Mircea Dinescu; terasa restaurantului Ceahlăul din Piatra Neamț.

18.30  Lansare de carte : Trei săptamâni în Anzi, de Marius Chivu, Editura Humanitas; prezintă Adrian G. Romila.
13.30  Prezentarea revistelor Antiteze și Asachi 2017

 

.

 19.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017:  Dan Tomuleț, Natura perspectivală a adevărului ;  

– Lansare de carte : Considerații (in)utile despre destinul filosofiei, de Dan Tomuleț, Editura Eikon; prezintă: Vianu Mureşan, Valentin Ajder.
15.00 ZIUA EDITURII CRIGARUX, Piatra Neamț

Lansări de carte : Creangă și Creanga de aur, de Vasile Lovinescu ; Pe drumuri de munte (integrala prozei), de Calistrat Hogaș ; Mahalaua Precista, de Bică Nelu Căciuleanu ; Dealuri Ghindăoane III, de Virgil Savin ; Dincolo de literatură, de Ana C. Vîrlan ;Inocența în căutare, de Aspazia Sandu ; Albumul de artă Nicolae Milord, de Emil Bucureșteanu ; De la Principatul Moldovei la Marea Unire, de Vasile Buruiană; prezintă Cristian Livescu, Constantin Tomșa, Dan Iacob

 

16.30  EDITURA EIKON, București

Lansări carte: Modernitatea ratată. Gândirea fără public și stăpânul fără chip, de Sorin Borza; Filosofia singularității – Creierul global, o etică a gândirii fără om, de Bogdan Popoveniuc; Existență și idee, de Ștefan Vianu; Urzeala realității. O perspectivă semiotică asupra cunoașterii, de Călin Herţeg; Imaginea fără frontiere, Dorin Ștefănescu (coord.); Cultura și spațiul, de Ivan Ivlampie; Vintilă Horia – Exilatul din exil, de Mădălina-Violeta Dîrmină; Seducția – voluptate, cruzime și amăgire, de Florin Ardelean; prezintă: Vianu Mureșan, Dan Tomuleţ, Bogdan Popoveniuc; Valentin Ajder.

 20.00 Cărți şi muzică; Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon.
VINERI, 15 SEPTEMBRIE
10.00  SALON LITERAR. UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA BACĂU; prezintă Calistrat Costin, președintele filialei. 17.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017 : Lucian Strochi, Scriitori romașcani.

Profil de scriitor : Ancadierul și Integrala Ancadierului, de Lucian Strochi, Editura Cetatea Doamnei, 2014 – 2017.
11.00 ZIUA EDITURII JUNIMEA, Iași – Desant din capitala Moldovei, Scriitorii: Ioan Holban , Ovidiu Genaru, Carmen Mihalache, Ștefan Oprea; prezintă Lucian Vasiliu directorul editurii.

Lansare de carte : Suflet prădător, de Emil Nicolae; prezintă Adrian G. Romila și Lucian Vasiliu.

12.00-14.00 Scriitorii se prezintă elevilor. Trei grupuri de scriitori, sub coordonarea Luminiţei Vârlan, Lucian Strochi, Adrian G. Romila, se vor întâlni cu elevi de la colegiile “Calistrat Hogaş”, „Petru Rareş” şi ”Informatică”.

13.00 Lansare de carte: Depărtări sfinţite cu lacrimi, de Ioan Oatu, Editura Fundaţiei Culturale Cancicov; prezintă Ioan Holban și Victor Munteanu.

 18.30 ZIUA EDITURII ,,CETATEA DOAMNEI”, Piatra Neamț.

Lansări de carte: Urma dorurilor mele,  de Gheorghe Ifrim; Descântec pentru răsăritul soarelui, de Ioan Suseni Roman; Înainte de luni, de Dragoș Nechita; Moșia sau domeniul Hangului, de Gheorghe Drugă; Adolphe Chevallier, de Viorel Nicolau; Istorii, de Daniel Dieaconu ; prezintă Viorel Nicolau.
13.30  POETUL COMAN ȘOVA ȘI CĂRȚILE SALE

– acordarea unei medaliei  din partea Consiliului Județean Neamț  și a Societății Scriitorilor din Județul Neamț domnului Coman Șova,  strănepot al lui Ion Creangă.

– revista Bucureștiul Literar și Artistic, 2017, fondator Coman Șova și Florentin Popescu.

– lansare de carte: Povestiri din anul Cocoșului de foc, de Florentin Popescu, Editura Readaews Coms; prezintă Cristian Livescu.

 19.30 PROFIL DE AUTOR: CRISTIAN PATRĂȘCONIU

Lansare de carte :  Întrebări puse La Punkt,  Editura Universitatea de Vest și America la răscruce (un dialog Transatlantic),Editura Humanitas; prezintă Adrian G. Romila.

 

14.30 Lansare carte: La hotarele copilăriei,de Mihai Hanganu,  Editura Nona, Piatra Neamț; prezintă Lucian Strochi și Constantin Tomșa. 20.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017 : Vianu Mureșan, Misticismul etic la Albert Schweitzer.

– Lansare de carte : Autoportrete în oglinzile cărților, de Vianu Mureșan, Editura Eikon; prezintă Christian Crăciun şi Valentin Ajder.
15.00 Editura “Papirus Media” din Roman :

Lansări de carte : Amintiri.Evocări. Reflecții, de Petru Chirica ; Doi, de Anișoara Hanganu; Clipe Fragile, de Alexa Mihaela; Splendoarea Paradisului, de Alexandru Mihailă ; G – eseuri, de Teofana Patrichi; Dracul Zidit – întâmplări adevărate din România profundă, de Viorel Patrichi; Bucurie și suferință, de Mila Sandu Afanasii; prezintă Lucian Strochi, Cornel Paiu, Dan Gabriel Arvătescu
SÂMBĂTĂ, 16 SEPTEMBRIE
10.00  MEDALION CONSTANTIN MUNTEANU

Lansare de carte: Speranța dinspre ziuă sau amintiri din cartierul Lenin, Editura Crigarux; prezintă Constantin Tomșa și Cristian Livescu

 16.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017: Sorin Lavric, Muntele ca ,,genius loci”.
11.00 SALON LITERAR VRÂNCEAN

Lansare de carte : Vrancea literară. Antologia scriitorilor Vrânceni (volumul I și II) coordonator C.I.Ușurelu ; Jurnalul unui singuratic, de C.I.Ușurelu.   

 17.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017 : Cristian Bădiliță, Un jurnal salvat al lui Mircea Eliade.
12.00 Lansare de carte : Guardiano del mulino a vento / Paznic la moara de vânt, ediție bilingvă, de Victor Munteanu, Editura Di Felice Edizione; prezintă Dan Iacob. 18.00 Lansare de carte : Un secol al memoriei. Literatura și conștiința comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași ; prezintă  Adrian G. Romila.
13.00 EDITURA HASEFER, București :

Lansare de carte :  Marienbad, de Salom Alehem, Eva, fata mea, de Agnes Zsolt

Povestiri din Cibinium, de  David Urs; prezintă Emil Nicolae și Martin Leibovici.

 18.30 CONFERINȚELE LIBRIS 2017: Mariana Sipoș, Marin Preda – 95 de ani de la naștere

Lansare de carte: Marin Preda – viața și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente, Editura Eikon; prezintă  Adrian Alui Gheorghe, Christian Crăciun, Valentin Ajder.
14.00 Lansare carte : Ramura de liliac, de Dan Iacob, Editura Eikon, prezintă Valentin Ajder și Vianu Mureșan. 20.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017: Silviu Moldovan, Fațete ale represiunii politice după anul 1947.
DUMINICĂ, 17 SEPTEMBRIE
10.00 Lansare de carte : Filozofia femeilor Savante, de Olga Eleonora Loghin, prezintă Cristian Livescu
12.00  EDITURA EIKON, București :  

Lansări de carte: Istorie, etnocid, genocid, de Petru Ursache; Literatura cu bune și… nebune, de Magda Ursache; Rezervația de himere, de Ion Țoanță; Pustiul binelui. Eseuri filosofice, de Horia V. Pătrașcu; Paradoxuri de ocazie, de Nicolae Oprișan; Suferințele tânărului Blecher, de Radu G. Țeposu; Ioan Petru Culianu – Ipostazele unui eretic, de Raul Popescu; POPA’S PRINTRE MAI MARII LUMII. Ion Jianu în dialog cu ȘTEFAN POPA-POPA’S; prezintă: Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Adrian Alui Gheorghe, Ion Jianu; Ion Ţoanţă, Valentin Ajder

 15.00 Lansare de carte:  Zeppelin, de Adrian G. Romila, Editura Polirom ;  prezentă Cristian Pătrășconiu și Emil Nicolae.
14.00 CONFERINȚELE LIBRIS 2017:  Christian Crăciun, Poezia închisorilor. 16.00 Cărți şi muzică; Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon

 

, ,
Posted on

LA ÎNCEPUT DE TRADIŢIE

Tabara-Tazlau-septembrie-2015-005Tazlăul a fost, pentru al doilea an consecutiv, gazda unei Tabere de artă plastică. De ce Tazlăul?

Explicaţia e simplă: această comună, aflată la limită de judeţ, are câteva oferte interesante.

În primul rând un peisaj extrem de variat, de la luncă la munte, trecând prin măguri şi dealuri, cu un râu întotdeauna imprevizibil, cu brazi, fagi, mesteceni, sălcii arţari, stejari, copaci aflaţi într-o dispută liniştită sau dramatică pentru a cuceri ochiul privitorului.

În al doilea rând, Tazlăul este o comună tradiţională, cu multe case tipice pentru zona de munte, de un pitoresc indiscutabil.

În al treilea rând, la Tazlău a fost ridicată o mănăstire de către Ştefan cel Mare şi Sfânt, extrem de enigmatică, cu catacombe, cu un „pirg” care ascundea multe suferinţe şi cu o clopotniţă care ascunde multe legende.

Dar Tazlăul înseamnă şi oameni interesanţi, multe figuri legendare, multe „capete de expresie”, un material pictural practic inepuizabil.

În plus, tabăra e o adevărată tabără în sensul roman al cuvântului: izolată, cu căsuţe aliniate pe laturile unui pătrat, cu câteva clădiri din lemn care pot fi loc de creaţie şi de recreaţie, de odihnă sau de prânz şi de „cină romantică”.

Pictorii, doisprezece la număr, s-au simţit excelent în această ediţie, ajutaţi şi de un timp frumos (a plouat o singură zi şi atunci neconvingător).

Continue Reading →
Posted on

FERESTRELE – ENGRAME ALE LUI AUREL STANCIU

Aurel-Stanciu1Simbolistica ferestrei este surprinzător de săracă. Chevalier/Greerbrant îi dedică mai puţin de o coloană, vorbind despre lumină (cele trei ferestre din tablourile masonice semnificând lumina solară, cifra trei corespunzând sudului, estul şi vestului) şi despre receptivitate (fereastra rotundă indică o receptivitate asemănătoare ochiului şi conştiinţei, iar cea pătrată se referă la „receptivitatea terestră în opoziţie cu aportul cerului”.( Jean Chevalier/Alain Gheerbrant – Dicţionar de simboluri. Volumul 2, E-O, Editura Artemis, 1995, pp.42- 43).

Nici Hans Biedermann nu este prea generos, acordându-i totuşi ferestrei cel puţin trei noi valori: fereastra e imaginea Fecioarei Maria, putem vorbi de o simbolistică numerică a ferestrelor (trei + patru, trinitatea + evangheliştii) şi rozeta (şapte ferestre, suma lui trei plus patru). Fereastra e identificată şi cromatic prin albastru. (Hans Biedermann – Dicţionar de simboluri, vol.1, Editura Saeculum I.O, 2002, p. 150).

În schimb, imaginarul ferestrei este extraordinar, câmpul semantico-interpretativ înregistrând un lanţ cauzal şi logic, fereastra fiind legată analogic de: tablou, vitraliu, ochi, rană, cicatrice, oglindă, pâlnie, fisură, trecere, mandală, pătrat, labirint, cerc, cealaltă lume, evadare, trădare, uşă, poartă, victorie, înfrângere, icoană, ilimitare, spaţiu deschis, dialog, personalizare, lumină, receptivitate, moarte, apărare.

Dacă adăugăm şi elementele componente ale ferestrei: geamul (sticla), lemnul, zăbrelele, lampa, floarea, perdeaua, oblonul – acest imaginar se dezvoltă fractalic sau arborescent.

Continue Reading →
Posted on

VESPASIAN LUNGU – ACUARELĂ

MUZEUL DE ARTĂ DIN PIATRA NEAMŢ

VespasianLunguBucovinean prin naştere (21 iulie 1927, Costişa, judeţul Suceava) şi brăilean prin adopţie, Vespasian Lungu rămâne fidel în acuarelă spaţiului moldav.

Nu este doar o opţiune geografică: Moldova este un spaţiu al curgerii leneşe (o curiozitate: aproape nici un râu nu izvorăşte din Moldova), al spaţiilor calme, al obcinilor şi dealurilor, pictural vorbind – al curbelor, ceea ce convine de minune lirismului.

Portretist de reală, certă vocaţie, Vespasian Lungu se contrazice cu dezinvoltură, refuzând modelul şi propunând o viziune care, cu puţină şansă, ar putea deveni ea însăşi norma.

E cazul cu un Creangă spiritualizat, bonjurist, liric; e cazul cu Eminescu devenit (pre)text liric.

Sigur, mi se poate replica, – dar şi Blaga, Noica, N. Steihardt, chiar Panait Istrati sau Perpessicius sunt ei moldoveni? Există şi un amurg al zeilor şi din această perspectivă Lucian Blaga e mai moldovean decât chiar Iorga.

Expoziţia deschisă de joi, 24 septembrie 1992, la Muzeul de Artă ar avea patru secţiuni relativ distincte dacă, printr-o inspiraţie de veritabil artist, Vespasian Lungu nu ar refuza didacticismele, în favoarea unei dezordini abil regizate.

Prima secţiune, s-o numim Eminesciana, e monografia plastică a Poetului: sunt evocate sincronic şi diacronic ascendenţe şi descendenţe, iubiri, spaţii secrete, reale sau ideale.

A doua secţiune este o veritabilă Istorie ilustrată a culturii române. Sunt prezenţi, pe lângă Eminescu, Creangă, Veronica Micle, Lucian Blaga, Panait Istrati, Perpessicius, N. Steinhardt, Constantin Noica, George Bacovia, Petre Ţuţea etc.

A treia secţiune, onirico-monumentală, e o Ştefaniadă cu frumoase rezolvări de laviuri cu o forţă de sugestie remarcabilă, cu un simbolism cu valenţe heraldice.

În fine, ultima secţiune, netematică, ar cuprinde peisaje din Deltă sau Bărăgan, din spaţii eminesciene etc..

Prin ce are ea mai bun, expoziţia lui Vespasian Lungu e o prefaţă densă, exactă, metaforică la o Istorie a culturii române.

Lucian Strochi
(ASACHI, nr.29, 1992, p.6)

, , , , ,
,
Posted on

FLORI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ

LA MUZEUL DE ARTĂ

Alma-Redlinger-MagnoliiExpoziţia FLORI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ deschisă recent la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ se vrea atât un omagiu adus primăverii din noi, cât şi o demonstraţie, un joc atemporal, dar şi diacronic, pe simeze întâlnindu-se lucrări semnate de Aurel Băeşu, I.Raţiu, C. Isachie, Dimitrie Gheaţă, Virgil Mihăilescu-Craiu, Nicolae Milord, L. Mironescu, Eugen Crăciun, V. Hoeflich, E. Greculesi, Dem Iordache,Elena Uţă-Chelaru, N. Blei, A. Nedel, Ion Bitzan, S. Cambir, Alma Redlinger.

Lipsesc, surprinzător, Valahil Moraru şi, îndeosebi, Iulia Hălăucescu. Surprizele nu lipsesc (un Bitzan aflat la începuturile sale, pictorul evoluând ulterior în alte direcţii, un Dimitrie Gheaţă cu o lucrare excelentă, reprezentativă pentru orice muzeu, trădându-şi culorile tari, reci, montane, cu care s-a impus în plastica românească, un C. Isachie aflat în „excelentă formă”; florile sale sunt vii, au umiditate, sunt tactile, cu o dinamică în spirală a galbenului absolut remarcabilă, cu smalţuri excelent irizate.

Virgil Mihăilescu – Craiu şi Nicolae Milord sunt la cea mai înaltă cotă a lor, iar L. Mironescu revine prin această expoziţie în atenţia publicului nemţean.

Aurel Băeşu rămâne un clasic al plasticii noastre, iar S. Cambir şi Alma Redlinger revoluţionează natura statică prin cucerirea (prin sugestie în primul caz, prin compoziţie în al doilea) spaţiul pictural considerat înainte de contrast şi devenit ulterior funcţional, integrat şi reflexiv. Unitară nu doar prin tematica propusă, cu fine salturi diacronice, expoziţia – excelent gândită de artista Violeta Dinu – fără să fie o expoziţie eveniment, rămâne o expoziţie de referinţă: sobră, echilibrată, didactic (în sensul bun al cuvântului).

Pentru nemţenii trecuţi de vârsta de mijloc, ea rămâne însă şi o „grădină a amintirilor”.

Lucian Strochi

(ASACHI, nr.63, p.9)

, , ,
,
Posted on

Teatru: RADIOGRAFIA UNUI PORTRET COLECTIV

TeatrulTineretului-dulcea-ipocriziePalmares. Bilanţ. Perspectivă. Trei termeni nedramatici, aproape „festivişti”, imposibil însă de evitat pentru oricine ar încerca o „ochire retrospectivă” asupra stagiunii ’79 – ’80 a Teatrului Tineretului (pe scurt „T.T.” –.colectivul pietrean având suficiente argumente pentru a-şi putea etala butonii simetrici ai iniţialelor).

După spectacolul de lirică patriotică „Suntem şi rămânem” (regia Eduard Covali) şi „Cei trei muschetari” (care a deschis de fapt stagiunea), a urmat premiera cu „Program special L.B.”, piesa englezului Stephen Poliakoff, în regia inspirată a lui Alexandru Tocilescu (regizorul Nevestelor…) şi în scenografia expresivă a lui François Pamfil. Departe de a fi un „colaj” de fraze dramatice şi muzicale, departe de a înfăţişa doar „suferinţele” unui redactor muzical dintr-un obscur studio de radio, piesa se constituie într-un vehement rechizitoriu împotriva poluării sonore, a inculturii, a prostului gust „taxat” drept artă şi impus prin puterea difuzoarelor şi amplificatoarelor, încercând să corecteze, măcar în ultimul ceas, traiectoria unor juvenile destine în derivă, o lecţie de demnitate şi de luciditate amară, poate prea târziu cucerită; piesa nu cere aplauze, ci o participare mai intimă şi mai subtilă.

E o piesă care prilejuieşte un rol de zile mari actorului Cornel Nicoară (rol extrem de dificil: să „spaţiezi” doar prin privire şi prin polifonia vocilor e o performanţă greu de egalat), veritabilul debut pietrean al actorului Răzvan Ionescu (remarcabilă „devenirea” personajului Rex), un rol mic cât o bijuterie lui Constantin Ghenescu şi două partituri cu replici puţine, dar suficient de sugestive, actriţelor Mariana Buruiană-Dabija şi Anca Bejenaru.

Continue Reading →
Posted on