Vreau versul meu să treacă prin inelul

Perfect¹, cum trece oul sau cercelul,²

Vreau rima să-şi aplice, fin, rimelul,³

Să fie ritmul viu, precum crenelul⁴

Şi cunoscut, cum este muşeţelul.⁵

Imaginile-şi ţină ferm penelul.⁶

Vreau versul meu să treacă prin inelul

Perfect⁷, cum trece oul sau cercelul,⁸

E floarea Europei, trandafirul,¹

Cum nufărul e a Asiei floare²

Petale sunt treizeci³ – spune zefirul⁴

Ce-a sărutat bobocu-n sărbătoare.⁵

Natura toată-a cunoscut delirul,

Acestei frumuseţi, ce totuşi doare.⁶

E floarea Europei, trandafirul,⁷

Cum nufărul e a Asiei floare.⁸

Ca muzică a întrecut clavirul⁹

Şi tonuri dulci nu pot să nu-nfioare.¹⁰

Şi roza¹¹ a învins şi în turnirul¹²

Mângâiat doar de şoaptele cântului,¹

De mâinile fierbinţi ale vântului,²

Tăcut ca ninsoarea albă-a câmpului,³

Frământat de puterea cuvântului,⁴

Liniştit ca adâncul mormântului,⁵

În ziua cea mare-a jurământului,⁶

Mângâiat doar de şoaptele cântului,⁷

De mâinile fierbinţi ale vântului,⁸

Toamna tristă îmi scrie o carte,¹

Pe frunze brumate, arse de ger,²

Rândurile ei, poveşti despre moarte,³

Dar şi despre albastru râu sau cer.⁴

Despre rod, vorbeşte fructul în parte,⁵

Pentru nori rămâne vântul stingher.⁶

Toamna tristă îmi scrie o carte,⁷

Cuvintele sunt petale de timpuri,¹

Ciudate,-n irizate, blânde culori.²

Descind heraldic din vechi anotimpuri,³

Din calme veri, neostenite ninsori,⁴

Din munţi cărunţi, din celeste olimpuri,⁵

Din senine adâncuri, din negrii nori.⁶

Cuvintele sunt petale de timpuri,⁷

Ciudate,-n irizate, blânde culori.⁸

Se scutură şi adorm în răstimpuri,⁹

Sau încolţesc în vorbe, vise şi viori.¹⁰

Mirese–n rochii albe, zâmbitoare,¹

Şi miri stângaci, pozând duioşi protectori;²

Alături, naşa, naşul, socrul mare³

Şi mame soacre, sobre ca doi rectori.⁴

Fireşte-n cartier e sărbătoare,⁵

Iubirea şi-interesul sunt doi vectori.⁶

Mirese–n rochii albe, zâmbitoare,⁷

Şi miri stângaci, pozând duioşi protectori.⁸

Ea-i slută, el vorbeşte mult prea tare;⁹

Orice basm începe cu „a fost odat”¹

Şi cu de „n-ar fi, nici nu s-ar povesti”.²

Orice basm e c-un fecior de împărat,³

Plecat spre alte tărâmuri, alte pustii.⁴

Trebuie să fie şi-un făt-frumos, bărbat,⁵

Cu o răpire de prinţesă-n zori de zi.⁶

Orice basm începe cu „a fost odat”⁷

03Mă-ntreb dacă am fost cândva balenă,²

Ghepard, delfin, stârc, leu,tigru, rinocer³

Sau diamant, stibină sau galenă,⁴

Vreun baobab, brad, stejar până la cer,⁵

De sânge mi-a trecut subtil prin venă⁶

Sau germene-am venit, din univers stingher.⁷

Mi-e mâna cumpăna vechii fântâni¹

Şi verde ochiu-adânc îmi e complice;²

O sete amarnic vine din bătrâni,³

Cum sete e şi bobul spart în spice.⁴

Pământul urlă galben, scos din ţâţâni,⁵

Pe răni uscate, vântul pune bice.⁶

Mi-e mâna cumpăna vechii fântâni⁷

Şi verde ochiu-adânc îmi e complice.⁸

Nu, nimeni nu a murit vreodată.¹

Veşti bune din celelalte tărâme, ²

Ne vin prin moşi, prin istoria toată,³

Corăbii ciudate fără parâme.⁴

Par sufletele noastre desfundate,⁵

Gânduri de zei nu pot să ne dărâme.⁶

Nu, nimeni nu a murit vreodată.⁷

Veşti bune din celelalte tărâme,⁸

Încă o dată şi încă o roată,⁹